Secretarul britanic al Apărării, în vizită în România. „Am luat măsuri semnificative în ceea ce privește poliția aeriană”
Întărirea flancului estic este susținută și de secretarul de stat pentru forțele armate din ministerul britanic al Apărării.
Aflat în vizită în România, oficialul a declarat că suplimentarea de forțe și echipamente ar putea fi realizată și în baza unor înțelegeri bilaterale între statele NATO.
Pe teritoriul României sunt în jur de 5.000 de militari străini, conform celor mai recente estimări ale oficialilor din armată. Cei mai mulți sunt americani, aproximativ 3.000, cantonați în baza de la Mihail Kogălniceanu, la Câmpia Turzii unde operează drone MQ9 Reaper, în grupul de luptă de la Cincu, dar și la scutul de la Deveselu.
Apoi, aproximativ 1.500 de militari formează grupul de luptă NATO de la Cincu, având Franța ca națiune-cadru. Circa 220 de britanici fac misiuni de poliție aeriană de la Mihail Kogălniceanu, iar alte câteva sute din Belgia, Macedonia de Nord, Luxemburg, Polonia și Portugalia fac parte din grupul de luptă sub comandă franceză sau din diferite structuri de comandă NATO de la Sibiu, București sau Craiova.
După izbucnirea războiului din Ucraina, NATO a înființat în total 8 grupuri de luptă pe tot flancul estic de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Dar Alianța are și o forță de intervenție rapidă care ar putea fi dislocată de urgență acolo unde este nevoie.
Cu toate acestea, liderii din est, precum președintele Klaus Iohannis, au cerut cu fiecare ocazie întărirea capabilităților din aceste regiuni. Aflat la noi pentru a se întâlni cu piloții britanici de la Mihail Kogălniceanu, secretarul de stat al forțelor armate din ministerul britanic al Apărării susține același lucru.
Leo Docherty, secretar de stat al forțelor armate: „Sunt o serie de lucruri pe care le putem decide bilateral, dar și în cadrul NATO, pentru a ne asigura că flancul estic este întărit și tocmai de aceea noi am luat măsuri semnificative în ceea ce privește poliția aeriană. Contribuția noastră la poliția aeriană pe cerul României și deasupra Mării Negre în ansamblu este însemnată. Este o mare problemă, în prezent, în ceea ce privește minele și nevoia de a avea măsuri potrivite pentru anihilarea acestora iar asta este ceva la care lucrăm intens împreună.”,
Potrivit planurilor actuale, grupul de luptă NATO înființat la noi ar urma să crească de la un batalion, cât este în prezent, la regim de brigadă, în primăvara anului viitor, care ar putea număra aproximativ 4,000 de militari. Asta ar putea însemna ca la un moment dat să avem staționați în România circa 10 mii de soldați străini.
