PSD si PNL vor un guvern de tehnocrati, iar premier pe Klaus Johannis
UPDATE: Primarul Sibiului, Klaus Johannis, a declarat ca este onorat de propunerea de a deveni premier si ca, daca va fi cazul, este dispus sa discute despre această posibilitate.
"Acest lucru (demiterea Guvernului, n.r.) demonstreaza faptul ca actualul guvern isi pierduse deja legitimitatea, capacitatea de a gestiona coerent si corect treburile tarii. Acest Guvern nelegal, nelegitim, abuziv si hraparet isi incheie azi mandatul", a adaugat Geoana.
La randul sau, presedintele PNL, Crin Antonescu, i-a solicitat presedintelui Basescu dupa votarea motiunii de cenzura sa convoace partidele parlamentare la consultari, pentru ca liberalii sa-si prezinte propunerea de premier independent.
"Vom propune in orele care urmeaza o solutie cu un prim-ministru independent si ii cer si astept de la presedintele Romaniei sa convoace cat mai curand consultari pentru cautarea unei solutii pentru un Guvern independent care sa preia in sfarsit conducerea Romaniei dupa noua luni de dezastru si de haos", a sustinut Crin Antonescu.
Guvernul Boc nu a trecut de hopul motiunii. Conform articolului 110 din Constitutie, executivul actual va indeplini numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice.
Guvernul nu va putea emite ordonante de urgenta, dar, potrivit Constitutiei, ramane in functie inca 45 de zile. Oricum, Executivul va functiona numai pana la depunerea juramantului de catre membrii noului guvern.
Un guvern de tehnocrati presupune numirea unor ministri fara apartenenta politica, specialisti in domeniile pe care le conduc.
Potrivit Constitutiei, pentru ca motiunea sa fie adoptata era nevoie de 236 de voturi "pentru", reprezentand majoritatea senatorilor si deputatilor. Conform rezultatului votului, 254 de voturi au fost pentru si 176 impotriva.
Premierul Emil Boc a afirmat, marti, de la tribuna Parlamentului, in timpul dezbaterilor, ca motiunea de cenzura este, in fapt, un mod de a bloca adoptarea Legii pensiilor.
Guvernul Boc si motiunile de cenzura
Motiunea de cenzura "11 impotriva Romaniei" a fost prima indreptata impotriva Guvernului Boc 2 si a treia din actuala legislatura. Textul motiunii a fost prezentat in plenul Parlamentului pe 8 octombrie.
Prima motiune de cenzura a opozitiei, intitulata "Marea pacaleala PD-L - PSD", care s-a constituit intr-o analiza comparativa a guvernarii PNL si a celei a PD-L şi PSD, a fost respinsa pe 13 mai de plenul Parlamentului cu 130 de voturi "pentru", adica cu sase voturi in plus fata de numarul semnatarilor motiunii, si 272 de voturi "impotriva".
Cea de-a doua motiune de cenzura - "Guvernul PD-L - PSD a hotarat: decat munca fara rost, mai bine putin si prost", initiata de 121 de parlamentari PNL si UDMR, a vizat legea salarizarii unitare a bugetarilor asupra careia Guvernul si-a angajat raspunderea pe 15 septembrie. Si aceasta motiune a fost respinsa: 137 de voturi "impotriva" si 112 "pentru", in sedinta Parlamentului din 24 septembrie.
Istoria motiunilor in perioada post-decembrista
Guvernul PDSR (cu PRM, PSM si PUNR) condus de Nicolae Vacaroiu intre 1992 si 1996 a fost pus in fata a cinci motiuni de cenzura.
Guvernele de centru-dreapta formate in urma alegerilor (conduse de Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isarescu) din noiembrie 1996 au fost contestate de opozitie prin trei motiuni de cenzura in perioada 1996 - 2000.
Guvernul social democrat (PDSR/PSD) condus de Adrian Nastase intre 2000 si 2004 s-a confruntat cu doua motiuni de cenzura depuse de Opozitie, iar guvernul Tariceanu a avut de trecut testul a sase motiuni de cenzura, intre 2004 si 2008.
