Grindeanu a făcut declarații de presă comentând legea privind strategia pentru conservarea biodiversității, un proiect legislativ aflat în dezbatere. El a ridicat mai multe semne de întrebare legate de impactul strategiei asupra siguranței energetice și asupra proiectelor de infrastructură din România.
Potrivit acestuia, varianta acestei legi trimisă la Senat - proiect legislativ care este jalon PNRR - ar fi fost elaborată chiar împreună cu organizații neguvernamentale de mediu.
„Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon decât forma aceasta - ca jalon îndeplinit - decât forma aceasta pregătită de ei, și pe care au trimis-o la Senat, pregătită chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor, așa cum am văzut tot la dumneavoastră”, a declarat Sorin Grindeanu.
Grindeanu este îngrijorat din cauza siguranței energetice: ”Suntem în plin colaps energetic”
Liderul PSD a subliniat că, în opinia sa, adoptarea strategiei ridică cel puțin două probleme majore. Prima vizează siguranța energetică a țării, într-un context pe care îl descrie drept unul de criză.
„Aici se ridică cel puțin două probleme, din perspectiva aprobării acestei strategii, și anume: unu, ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja - și nu mă feresc să spun - USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice, așa cum bine știți. Mai mult, această strategie de care sau care ar trebui să fie adoptată va compromite total și actualele capacități de producție a energiei”, a spus președintele PSD.
Printre exemplele oferite de Grindeanu se numără și situația unităților de la Cernavodă, despre care spune că finalizarea lor ar fi trebuit să avanseze semnificativ începând cu anul 2024, perioadă în care el a ocupat funcția de ministru al Transporturilor.
Blocajul de la brațul Bala al Dunării, provocat de ONG-urile de mediu, susține Grindeanu
Un alt exemplu dat de Grindeanu a fost este cel al amenajării brațului Bala al Dunării. El spune că hotărârea de Guvern privind indicatorii tehnico-economici necesari pentru proiectarea și execuția lucrărilor a fost aprobată acum doi ani, în perioada în care el era ministru al Transporturilor.
„Acum doi ani a fost aprobată, deci atunci când era ministru, în 2024, hotărârea de Guvern prin care erau validați indicatorii tehnico-economici necesari fazelor de proiectare și execuție pentru amenajarea brațului Bala al Dunării. Deci acum doi ani a fost aprobat HG-ul”, a precizat el.
Potrivit lui Grindeanu, proiectul a fost ulterior blocat la nivelul Comisiei Europene, iar liderul PSD susține că responsabile pentru acest blocaj ar fi tot organizațiile neguvernamentale de mediu.
„Demersul a fost blocat chiar la Comisia Europeană. Ghici de cine? De ONG-urile de mediu, care nici mai mult, nici mai puțin... decât au cerut reluarea studiului de fezabilitate. Adică am pierdut, așa cum vedem cu toții și azi. De fapt, vedem efectele acestor blocaje”, a mai spus președintele social-democraților.
Ce se întâmplă cu autostrăzile prin arii protejate
A doua problemă semnalată de Grindeanu ține de infrastructura rutieră. Fostul ministru al Transporturilor pune sub semnul întrebării posibilitatea construirii de noi kilometri de autostradă prin arii protejate, în condițiile noii strategii.
Acum, el cere clarificări din partea ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu.
„Cum vom face noi după această aprobare noi kilometri de autostradă prin arii protejate? Eu vreau să aud din partea doamnei ministru Buzoianu dacă se va mai putea construi ceva în țara aceasta, prin această nouă strategie, așa, la prima vedere, negociată chiar de dânsa la Comisia Europeană”, a afirmat Grindeanu.
Liderul PSD a atras atenția și asupra ușurinței cu care, spune el, o zonă poate fi declarată arie protejată, chiar și atunci când acolo sunt deja în desfășurare proiecte de infrastructură.
„Este foarte simplu să declari peste noapte că o anumită zonă este arie protejată. Extrem, extrem de simplu. Nu contează că ai deja un proiect sau utilajele sunt deja în zona respectivă”, a spus el.
Exemplul autostrăzii Sibiu-Pitești: ”Se poate lucra în acest moment pe maxim 45% din șantiere”
Ca ilustrare a acestei situații, Grindeanu a menționat lucrările de pe secțiunile doi și trei ale autostrăzii Sibiu-Pitești, considerate cele mai dificile din punct de vedere tehnic.
„Aici v-aș da un exemplu de care se lovesc toți românii: cele două secțiuni de pe montane, de pe Sibiu, Sibiu-Pitești, secțiunea doi și secțiunea trei, cele mai dificile. După atâția ani se poate lucra în acest moment pe maxim 45% din șantiere, din cauza absenței acordului revizuit de mediu. Astăzi, când vorbim se întâmplă iarăși acest lucru”, a explicat liderul PSD.
Grindeanu a mai precizat că formațiunea sa nu se opune în mod automat proiectului, ci va analiza conținutul final al strategiei.
„Vreau să fiu clar, bineînțeles, PSD va vota această și această strategie atâta timp cât este una bună pentru români, pentru economie și evident trebuie să îndeplinească și cerințele de mediu”, a subliniat președintele PSD.
Totodată, el a cerut ca toate aceste aspecte să fie puse ”în balanță”, astfel încât proiectele de infrastructură și energie să nu fie blocate.
„Dar trebuie să punem în balanță toate aceste lucruri, nu să inventăm noi piedici astfel încât să blocăm șantiere, să blocăm construcția de hidrocentrale și toate celelalte lucruri amintite de mine. Și lucrurile pe care le-am spus până acuma reprezintă până la urmă un motiv să avem un nou guvern, ca să putem dezvolta România”, a mai spus Sorin Grindeanu.
