Așa s-a întâmplat și în cazul ambulanței, care a fost atacată în județul Cluj. Deocamdată, autoritățile spun că România are nevoie de reguli mult mai clare pentru ca toate clipurile mincinoase să poată fi oprite înainte să producă efecte. Deocamdată, nu avem legislația necesară.
În cazul informației false despre ambulanțe care ar fura copii, videoclipurile s-au răspândit pe rețelele sociale cu o viteză înfiorătoare. Mulți au crezut fără să încerce să verifice cele aflate.
Radu Miruță, Ministrul interimar al Apărării: La Cluj am văzut că dezinformarea a ieșit din ecranul telefonului a luat un topor în mână, a atacat o ambulanță și a atacat niște oameni care salvau vieți. Astăzi când cineva consideră că știrea este falsă, are o metodă de a sesiza fie CNA, fie ANCOM unde se creează o comisie care în decurs de 10 zile stabilește dacă este adevărată plângerea sau nu și decide apoi să dea jos această postare.
Informațiile false se propagă mult mai rapid
Deși în astfel de cazuri, un videoclip mincinos poate să ducă la o tragedie mult mai repede.
Un proiect de lege împotriva dezinformării, depus anul trecut și trecut tacit de Senat, se află acum la Camera Deputaților și propune marcarea conținuturilor potențial false. Este nevoie de reglementări clare, spun atât cei din Consiliul Național al Audiovizualului, cât și vicepremierul Oana Gheorghiu.
Oana Gheorghiu, vicepremier interimar: Astăzi am avut o ambulanță, dar mâine poate putem avea medici, profesori, oameni pe stradă simpli. e o discuție și în Europa și mă gândesc că e un subiect sensibil, dar mă gândesc ca atunci când îți creezi un cont pe rețelele sociale să ai identitatea verificată, să știe clar cine ești.
Valentin Jucan, președinte CNA: Trebuie să existe un grad de responsabilitate atunci când utilizezi aceste platforme, rețelele de socializare. Nu se poate să crezi că libertatea de exprimare include dreptul tău de a minți și de a dezinforma la asemenea nivel și de a instiga la ură sau de a instiga la violență.
Specialiștii atrag atenția că informațiile șocante și cele care provoacă emoție se propagă cel mai repede în mediul online.
Dragoș Stanca, fondator al Ethical Media Alliance: Analfabetismul funcțional în România, spre 40%, prin urmare, ficțiunea prezentată ca fiind realitate poate trece ca fiind realitate, așadar avem consecințele. 70% din populația României nu înțelege cum funcționează mediul digital. acest fenomen, ce s-a întâmplat la Cluj este doar vârful icebergului, sunt zeci și sute de mici episoade, care nu ajung în atenția publică, dar răul se întâmplă.
Mihai Rotariu, purtător de cuvânt al DNSC: Să ne uităm la sursa acelei informații, la cont, când a fost lansat contul? Dacă este un cont cu comportament autentic, dacă are prieteni, dacă are activitate corespondentă unui cont care este unul real. De cele mai multe ori astfel de informații sunt lansate de pe conturi care apar nou pe social media.
Inclusiv Colegiului Medicilor din România a reacționat. „Dezinformarea poate întârzia un diagnostic. Poate determina un om să refuze un tratament. Poate afecta încrederea în medici și în profesioniștii din sănătate. Poate genera panică și violență. Și, în situații extreme, poate pune vieți în pericol”, a transmis Colegiul Medicilor.
