Proiect de lege PP-USL și PSD. Stimulent ”de risc” de 2.000 lei pe lună, polițiştilor locali

62138556

Deputatul PP-USL Dorel Căprar, alături de doi colegi din PSD, Adrian Todor şi Vasile Cocoş, au depus la Senat un proiect de lege prin care propun acordarea unui stimulent de risc de 2.000 pe lună poliştilor locali, în contextul pandemiei.

 

Mai exact, potrivit News.ro, este vorba despre  „acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.000 lei, pe lună, pentru funcţionarii publici cu funcţie specifică de poliţist local din cadrul Poliţiei Locale, şi 1.000 lei, pe lună, pentru funcţionarii publici cu funcţii generale şi personal contractual din cadrul Poliţiei Locale, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare”.

Proiect de lege completează art. 7 din ordonanţa de urgenţă a Guvernului 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, în perioada stării de urgenţă, prin introducerea a două noi alineate.

(8) Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.000 lei, pe lună, pentru funcţionarii publici cu funcţie specifică de poliţist local din cadrul Poliţiei Locale, şi 1.000 lei, pe lună, pentru funcţionarii publici cu funcţii generale şi personal contractual din cadrul Poliţiei Locale, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferuri de la bugetul de stat, de la titlul VI «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice» sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite, sau din fonduri europene”, conform propunerii legislative.

De asemenea, „Stimulentul de risc acordat nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuţiei asiguratorii pentru muncă, reglementată la titlul V «Contribuţii sociale obligatorii» din legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”.

Iniţiatorii precizează în expunerea de motive că cei de la Poliţia Locală se află în subordinea şi coordonarea MAI, după emiterea decretului privind declararea stării de alertă de către preşedintele Klaus IOhannis şi după emiterea OUG care prevede că din 15 mai a.c. lucrătorii Poliţiei Locale execută misiuni specifice stării epidemiologice din România.

„Lucrătorii Poliţie Locale se află de la data de 16 martie 2020 în subordinea/coordonarea operaţională a Ministerului Afacerilor Interne, aşa cum este prevăzut în Decretul Preşedintelui 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoiul României, decretul Preşedintelui României 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe tteritoriul României şi ordonanţat a de urgenţă a Guvernului 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, a legii educaţiei naţionale 1/2011, precum şi a altor acte normative, executând în sistem integrat misiunile specifice stării epidemiologice”, potrivit expunerii de motive.

Prin urmare, spun iniţiatorii, „funcţionarii public cu funcţie specifică de poliţist local din cadrul Poliţiilor locale sunt însărcinaţi cu atribuţii pe linia stopării răspândirii epidemiei cu SARS-CoV-2, menţinerii controlului situaţiei epidemiologice, verificării persoanelor aflate în carantină şi izolare, precum şi asigurării ordinii publice în localităţi carantinate, aşa cum prevăd Deciziile/Hotărârile Comitetelor Locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată”.

Proiectul de lege a fost înregistrat în procedură normală la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Strănepoata lui Ferenc Puskas este model: cea mai atrăgătoare femeie de la finala Champions League PSG - Arsenal
FOTO Strănepoata lui Ferenc Puskas este model: cea mai atrăgătoare femeie de la finala Champions League PSG - Arsenal
Citește și...
Un lider PSD a criticat lipsa unei solicitări pentru activarea Articolului 4 al NATO după incidentul de la Galați

Deputatul PSD Mihai Fifor a criticat lipsa unei solicitări oficiale din partea României pentru activarea Articolului 4 al Tratatului NATO, în contextul recentului atac care a afectat un bloc de locuințe din Galați.

Nicușor Dan, mesaj ferm pentru Rusia: „O escaladare care nu va fi tolerată și nici nu va rămâne fără răspuns”

Rusia nu va reuşi să dezbine societatea noastră când este vorba despre integritatea României, despre democraţie şi libertate în România, a afirmat Nicuşor Dan după ce a fost la Galaţi, unde o dronă militară a căzut pe un bloc de locuinţe.

Cor de huiduieli la Galați, în timpul vizitei lui Nicușor Dan la locul prăbușirii dronei: „Nu doar noi ne confruntăm cu asta”

Președintele României, Nicușor Dan, a vorbit, vineri, despre incidentul cu dronă de la Galați, chiar de la fața locului, unde mai mulți localnici l-au întâmpinat cu huiduieli.

Recomandări
Cum ar putea România să doboare dronele rusești înainte de a-i încălca spațiul aerian. NATO, negocieri cu Ucraina și Moldova

Dronele rusești care se apropie de granița noastră ar putea fi doborâte de Armată în spațiul aerian al Ucrainei sau Moldovei. La această concluzie au ajuns specialiștii de la Institutul American pentru Studiul Războiului și analiștii militari români.

Ce pagube nu vor fi acoperite de stat după explozia provocată de drona de la Galați. Reparațiile suportate de proprietari

Locatarii evacuați din blocul din Galați lovit de drona rusească s-au întors, sâmbătă, acasă. Autoritățile au stabilit că structura de rezistență a imobilului nu a fost afectată. 

Doar 4 din 10 români reușesc să economisească: majoritatea pun bani deoparte doar pentru urgențe

Doar 4 din 10 români reușesc să economisească. Însă, majoritatea strâng bani pentru situații neprevăzute nu pentru investiții care să le mărească averea, arată un studiu recent.