„Cred că dacă îl ascultam bine pe președinte, în reacția sa de joi seara poate fi înțeles foarte bine ce urmează, pentru că atrăgând atenția asupra responsabilității partidelor politice, a făcut pasul următor”, a subliniat politiologul.
În opinia sa, desemnarea lui Veștea reprezintă o mutare strategică prin care șeful statului a transferat presiunea asupra PNL, obligând partidul să reacționeze rapid. Într-un astfel de contex, PNL este principalul perdant al acestei mutări și riscă o fractură internă. Pîrvulescu interpretează reacțiile lui Ilie Bolojan și ale altor lideri liberali drept semne de surprindere și defensivă.
„ Suntem într-o partidă de șah ân care președintele a avut prima mutare. PNL e surprins, pentru că reacția domnilor bolojan și ciucu ne arată clar surprindere, nu neapărat asupra mutării ci asupra rapidității ei care ia prin surprindere pentru că PNL are nevoie de o reacție rapidă, iar domnul Veștea a promis că vom avea un guvern repede. Totul este o chestiune de timp de data asta, chiar și pentru cei care nu înțelegeau conflictul între președinte și primul ministru demis este evident. Cel care îl declară este domnul Bolojan și asta este iarăși o formă de defensivă. Domnul Bolojan încearcă a încercat să-și construiască o structură de apărare și acum încearcă să se apere, dar conflictul politic se mută în interiorul PNL”, mai arată Cristian Pîrvulescu.
El estimează că disputa dintre președinte și fostul premier se va transforma într-un conflict intern în PNL, unde ar putea apărea o grupare care să îl susțină pe Adrian Veștea.
„Nu trebuie să uităm că printre vicepreședinții au fost unii împotrivă, pe linia aceasta a confruntării cu președintele și PSD. Conflictul acum se mută în Parlament, acolo unde avem de fapt oglinda vechii conduceri a partidului. Majoritatea parlamentarilor au venit selecționați de vechea conducere a partidelor cu care domnul Veștia are o relație bună, deci mă aștept ca această fractură să meargă în interiorul PNL, deci să existe cel puțin o grupare în PNL care să-l sprijine pe domnul Veștea. Dacă e rapid în formarea echipei guvernamentale, fisura ar putea să se întindă și spre USR. În ceea ce privește UDMR-ul, cel care a făcut de fapt posibilă această mișcare pentru că a refuzat categoric să accepte să mai susțină varianta tomac, pentru că probabil domnul Tomac a greșit în timpul negocierilor”, mai arată politologul.
UDMR a avut un rol decisiv în schimbarea de strategie. Pîrvulescu susține că formațiunea maghiară a blocat categoric varianta Eugen Tomac și a forțat găsirea unei alte soluții. În aceste condiții, desemnarea lui Veștea oferă UDMR ceea ce și-ar fi dorit: perspectiva unui guvern politic, nu a unei formule considerate inacceptabile de partid.
O eventuală investire a Guvernului ar aduce stabilitate guvernamentală, dar nu și stabilitate politică. Analistul consideră că episodul actual ar putea închide criza de la nivelul Executivului, însă tensiunile politice vor continua. El apreciază că problemele se vor muta din zona guvernării în interiorul partidelor, în special în PNL, dar și în USR și PSD.
Relația dintre Nicușor Dan și Adrian Veștea ar fi diferită de cea dintre președinte și Ilie Bolojan. Pîrvulescu argumentează că Veștea nu dispune de aceeași forță politică și nu ar putea intra într-o confruntare deschisă cu șeful statului. În plus, dacă va ajunge premier, poziția sa va fi asociată direct cu decizia președintelui, ceea ce îi limitează marja de acțiune.
Criza actuală ar putea remodela echilibrul de putere din partide. Analistul estimează că desemnarea lui Veștea va genera confruntări în organizațiile PNL, unde diferite grupări ar putea încerca să își consolideze poziția. În paralel, și USR sau PSD ar putea fi nevoite să își clarifice propriile conflicte interne. În plus, Pîrvulescu crede că Nicușor Dan nu ar fi făcut această mutare fără garanții minime privind votul de investitură. El apreciază că președintele a luat decizia având suficiente indicii că există șanse reale pentru formarea unei majorități. În caz contrar, nu doar Nicușor Dan, ci însăși instituția prezidențială ar fi ieșit slăbită din confruntare.
„Sunt convins că în momentul în care a luat această decizie, președintele avea suficient de multe elemente să spere că va exista de data asta un vot, pentru că altfel cel care va ieși din această confruntare slăbit va fi președintele, nu președintele Nicușor Dan, sau nu doar președintele Nicușor Dan ci funcția prezidențială din România, care din cheie de boltă a sistemului politic, va deveni o instituție oarecare egală sau subordonată primului ministru. Deci e o bătălie instituționale importantă”, copncluzionează Cristian Pîrvulescu.
