Premierul și trei miniștri se duc la Bruxelles să convingă CE că pot salva bugetul „găurit”. „În ce lume trăim?”
Măsurile fiscale care au pus deja pe jar oamenii de rând, dar și mediul de afaceri, ar putea fi adoptate de guvern în septembrie, după ce oficialii români le vor discuta cu oficialii Comisiei Europene.
Trei miniștri - de la Finanțe, Muncă și Fonduri Europene, dar și premierul - vor merge săptămâna viitoare la Bruxelles ca să-i convingă pe europeni că au un plan realist de reduceri de cheltuieli bugetare și de creșteri de taxe, care să aducă bani în plus la buget. Miza este creșterea limitei acceptate de europeni pentru deficitul bugetar.
Până pe 31 august, guvernul și-a propus să renegocieze capitole importante din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pentru asta, trei miniștri și premierul vor merge la Bruxelles.
Scopul negocierii este creșterea limitei de deficit bugetar. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, trebuie să prezinte la Bruxelles atât ordonanța de reduceri de cheltuieli în sistemul bugetar, cât și ordonanța de modificări fiscale.
Comisia Europeană a cerut în repetate rânduri eliminarea graduală a unor facilități fiscale care există acum în patru sectoare - în IT, industrie alimentară, agricultură și construcții. Toate facilitățile fiscale costă bugetul anual 75 de miliarde de lei.
Introducerea contribuției la sănătate pentru cei din agricultură, industrie alimentară și construcții ori aplicarea impozitului pe venit în IT vor fi bătute în cuie abia după discuția de la Bruxelles. Însă alte măsuri, ca mărirea taxelor pentru firmele mici, par tot mai sigure.
Marcel Ciolacu: ”Microîntreprinderile - există o singură abordare diferită a Comisiei - faptul că ele au devenit un fel de offshore în interiorul unui stat. Nu poți să ai o fiscalitate de tip offshore pe microîntreprinderi, dar să rezolvăm problemele- trai fără sărăcie, fără foame, sănătate, educație, infrastructură”.
De la ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, oficialii europeni așteaptă un plan concret cu ce se va întâmpla mai departe, în parlament, cu legea pensiilor speciale. Asta după ce unele articole din lege au fost declarate neconstituționale.
Ciolacu: „Nu atinge nimeni activitatea de cultură, de tineret”
Iar ministrul Investițiilor Europene vrea să obțină un acord pentru programul RePower EU, prin care țara noastră ar urma să primească 1,4 miliarde de euro, pentru sectorul de energie.
Între timp, oficialii români trebuie să fie convingători și cu planul de reduceri a cheltuielilor publice.
Marcel Ciolacu: „Nu atinge nimeni activitatea de cultură, de tineret. Nu cred că statul român mai poate suporta o infrastructură atât de stufoasă. Confundăm lucrurile. Iar pe urmă venim și spunem: "domnule, directorul de la Teatrul Național trebuie să aibă același salariu cu mine, cu directorul de la teatrul din provincie". În ce lume trăim? O să aranjăm lucrurile în ordinea lor”.
Declarația vine după ce ministrul liberal al Culturii, Raluca Turcan, a semnalat ministrului Finanțelor că 60% dintre instituțiile de cultură ar fi afectate de cele două măsuri anunțate pentru sectorul bugetar - desființarea a 200.000 de posturi vacante și reducerea bugetelor.
Și șeful UDMR, Kelemen Hunor, a adus critici acestui plan, spunând că intenția Guvernului e o tentativă de asasinat cultural cu premeditare.
