Robert Fico, după întâlnirea cu Ilie Bolojan: „Nu avem timp pentru noi". Cum vrea Slovacia să întărească relația cu România

Premierul slovac Robert Fico a declarat, după întâlnirea cu omologul său român Ilie Bolojan, că cele două țări au identificat trei domenii prioritare de colaborare: interese comune în UE, apărare și energie.

Fico, după întâlnirea cu Bolojan: România și Slovacia vor colabora în energie, apărare și în negocierile de la Bruxelles

Într-o conferință de presă comună cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, premierul Republicii Slovace, Robert Fico, a afirmat că cele două state au un potențial de colaborare neexploatat și că agenda europeană supraîncărcată reprezintă principalul obstacol în calea adâncirii relațiilor bilaterale.

Fico a conturat trei domenii concrete de cooperare — interese comune în Uniunea Europeană, apărare și energie — și a mulțumit României pentru mai multe gesturi istorice și militare pe care Slovacia nu le-a uitat.

„Nu avem timp pentru noi" – critica lui Fico la adresa agendei europene

Unul dintre cele mai puternice mesaje transmise de premierul slovac a vizat modul în care negocierile și temele de la Bruxelles consumă resursele diplomatice ale statelor membre, în detrimentul relațiilor directe dintre țări.

Citește și

Ce economii ar aduce statului interzicerea cumulului pensiilor speciale cu salariul. Pîslaru: „Sunt substanţiale”

„Agenda pe care o avem în Uniunea Europeană este atât de grea și atât de solicitantă și ne perturbă atât de mult încât nu mai avem timp pentru relațiile bilaterale, și din cauza asta pierdem oportunități extrem de mari", a declarat Robert Fico, potrivit traducerii oficiale de la Palatul Victoria.

Premierul slovac a dat și un exemplu concret: schimburile comerciale dintre cele două state se ridică în prezent la cinci miliarde de euro, o cifră pe care o consideră insuficientă față de potențialul real.

„Da, este adevărat că cinci miliarde de euro este cifra de afaceri care o avem, dar de ce nu poate fi șapte? De ce nu poate fi opt? Pentru că nu avem timp pentru noi, pentru că o mare parte a agendei noastre se concentrează pe Bruxelles pentru teme care ne blochează și nu ne dă timp să ne dedicăm proiectelor bilaterale", a adăugat el.

Soluția propusă de Fico este crearea unei „umbrele politice" comune, care să impulsioneze proiectele bilaterale și să transforme cele două state în parteneri mai vocali la nivel european.

Interese comune la Bruxelles: bugetul UE și prețul energiei electrice

Primul domeniu de cooperare identificat de premierul slovac se referă la pozițiile comune pe care România și Slovacia le pot adopta în cadrul negocierilor europene, în special pe tema noului buget multianual al Uniunii și a prețurilor la energie.

Fico a semnalat o îngrijorare profundă față de modul în care Comisia Europeană gestionează această problemă: „Eu sunt foarte, foarte nesigur de poziția Comisiei Europene față de acest aspect. Cel mai urgent program este prețul energiei electrice, așa că aștept ca Comisia să vină cu o propunere urgentă."

Premierul slovac a arătat că România și Slovacia pot exercita împreună o presiune mai eficientă la Bruxelles pentru soluții concrete. Un pas imediat identificat de cei doi oficiali vizează sistemul EU ETS — mecanismul european de certificare a emisiilor de carbon, care influențează direct costul energiei electrice. „Cel mai simplu pas este să facem un sistem în reforma sistemului ETS, adică sistemul emisiilor, certificărilor de emisii, care influențează prețul energiei electrice", a precizat Fico.

Colaborare în domeniul apărării, inclusiv prin programul SAFE

Al doilea pilon al parteneriatului discutat la București vizează sectorul apărării. Fico a anunțat că miniștrii apărării din cele două țări au făcut schimb de opinii și au explorat modalități concrete de cooperare, inclusiv în cadrul programului european SAFE, prin care ambele state au alocate bugete dedicate.

„Miniștrii de apărare au făcut schimb de opinii și schimb de informații, cum să colaboreze, și în cadrul programului care se numește SAFE, în care ambele țări au alocate anumite bugete financiare... există un potențial de colaborare destul de mare", a spus Fico.

Premierul slovac a profitat de ocazie pentru a-i mulțumi direct lui Ilie Bolojan pentru prezența militară română în Slovacia: „Domnule Bolojan, vă mulțumesc pentru acei soldați care sunt staționați în Slovacia, sunt soldați antrenați și vă mulțumesc încă o dată pentru detașarea lor în Slovacia."

Energie nucleară și gaze: Slovacia, interesată de resursele românești din Marea Neagră

Al treilea domeniu de cooperare este cel energetic. Fico a subliniat că atât România, cât și Slovacia mizează pe energia nucleară — chiar dacă cele două state folosesc tehnologii diferite —, Slovacia utilizând tehnologie rusească și aflându-se în procesul de construire a unei noi centrale.

De asemenea, premierul slovac s-a arătat interesat de exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, referindu-se explicit la proiectul Neptun Deep: „Urmărim cu interes petrolul Deep Neptun, care va asigura un aport de țiței în România."

Mai mult, Fico a făcut o ofertă concretă României în privința exportului de gaze: „Noi am spus că dacă România va avea intenția de a exporta gazul în afara granițelor, noi, Slovacia, suntem dispuși să dăm infrastructura similară. Deci această cooperare ne interesează foarte mult."

Sprijin pentru candidatura Slovaciei în Consiliul de Securitate ONU

Un alt moment important al întâlnirii a fost solicitarea explicită pe care Fico a adresat-o României în privința candidaturii Slovaciei pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, pentru perioada 2027-2028.

„V-am rugat astăzi deschis să ne sprijiniți candidatura noastră în Consiliul de Securitate al ONU pentru anii 2027-2028 și vă mulțumesc pentru acordul pe care ni l-ați dat", a declarat premierul slovac, confirmând că a primit un răspuns pozitiv din partea omologului său român.

Fico, recunoscător față de România: ”Mereu menționăm Armata Română”

Declarațiile premierului Fico nu au fost doar despre prezent și viitor. O parte importantă a discursului său a fost dedicată istoriei comune și gesturilor prin care România a dovedit, de-a lungul deceniilor, că este un partener de încredere pentru Slovacia.

Fico a evocat contribuția militară a României la eliberarea Bratislavei: „Când menționăm eliberarea Bratislavei, mereu menționăm Armata Română care pe navele de pe Dunăre a ajutat la eliberarea Slovaciei. Aveți garanția mea că vom acorda respectul tuturor memorialelor ridicate în amintirea acestor soldați, pentru soldații care și-au pierdut viața."

Premierul slovac a amintit și de 1968, când trupele Pactului de la Varșovia au intervenit în Cehoslovacia pentru a înăbuși reformele: „Nu uităm că în anul 1968, când armatele Rusiei, în urma tratatului de la Varșovia, au încercat să omoare această reformă, România nu a participat la această activitate militară."

Tot în context istoric, Fico a subliniat că România a fost printre primele state care au recunoscut Republica Slovacă după separarea de Cehoslovacia, în 1992, și că Parlamentul slovac, la rândul lui, a votat în favoarea aderării României la Uniunea Europeană.

O invitație la Bratislava și un parteneriat pe baze noi

La finalul declarațiilor sale, Robert Fico a reînnoit invitația adresată premierului Bolojan de a vizita Slovacia, exprimând convingerea că agenda celor doi lideri va permite o astfel de întâlnire în viitorul apropiat.

„Știm că, similar ca și la noi în Slovacia, și dumneavoastră trebuie să rezolvați o serie de întrebări pragmatice. Dar cu ocazia asta extind încă o dată invitația de a ajunge în Slovacia și suntem convins că în scurt timp agenda dumneavoastră de lucru vă va permite să veniți în Bratislava", a spus Fico.

Premierul Bolojan: „Comerțul bilateral s-a dublat în zece ani" – cum vrea România să adâncească parteneriatul cu Slovacia

Premierul Ilie Bolojan a declarat că relația dintre România și Slovacia este „solidă", după discuții cu omologul său Robert Fico pe teme de cooperare economică, energie, apărare și securitate regională.

Întâlnirea, la care au participat și miniștrii apărării și culturii din delegația slovacă, a acoperit un spectru larg de subiecte: de la comerț și energie, la apărare, securitate regională și cooperare culturală.

Bolojan a deschis declarația comună cu o caracterizare clară a stării relației bilaterale: „Discuțiile noastre de azi au arătat că relația dintre România și Slovacia este una solidă, construită pe legături istorice, culturale și economice puternice."

Premierul român a precizat că discuțiile au abordat atât teme de cooperare bilaterală, cât și subiecte legate de situația de securitate din regiune, „inclusiv din perspectiva apartenenței noastre comune la UE și NATO." Această dublă ancorare — în relația directă dintre state și în cadrul multilateral european și atlantic — a dat tonul întregii întâlniri.

Comerțul bilateral s-a dublat în zece ani. Ținta: mai mult

Unul dintre cele mai concrete elemente prezentate de Bolojan a vizat evoluția schimburilor comerciale dintre România și Slovacia. Premierul a oferit date precise: „În ultimii zece ani, comerțul bilateral s-a dublat, iar pentru anul 2025 estimăm un nivel de aproximativ 4,8 miliarde de euro."

Deși cifra este semnificativă, Bolojan a insistat că potențialul este mai mare și că este nevoie de un efort suplimentar pentru a-l valorifica: „Trebuie să valorificăm mai bine oportunitățile existente, inclusiv cele europene, pentru a dezvolta comerțul și investițiile reciproce."

Premierul a adăugat că România și Slovacia își doresc o prezență mai puternică a companiilor din Europa Centrală și de Est în proiectele europene competitive, în special în domenii inovatoare — o poziție comună care reflectă interesele statelor din regiune în raport cu marile economii occidentale ale UE.

Energie: conectivitate mai rapidă și prețuri mai mici

Conectivitatea energetică a reprezentat un capitol important al discuțiilor. Bolojan a anunțat că cele două țări lucrează împreună pentru accelerarea legăturilor de transport al energiei electrice și pentru reducerea costurilor: „În energie, ne coordonăm ca să dezvoltăm mai repede legăturile de transport al energiei electrice între țările noastre și, de asemenea, colaborăm pentru scăderea prețurilor la energie."

Declarația premierului român vine în acord cu îngrijorările exprimate de Fico față de prețurile ridicate la energie în Europa și față de inacțiunea Comisiei Europene pe acest dosar.

Cele două state par să fi agreat că pot exercita împreună o presiune mai eficientă la nivel european pentru obținerea unor soluții concrete.

Via Carpathia: un coridor strategic pentru întreaga regiune

Pe lângă energia electrică, Bolojan a evidențiat importanța conectivității rutiere, menționând explicit proiectul Via Carpathia ca prioritate comună: „Conectivitatea rutieră dintre țările noastre va fi mai bună prin realizarea proiectului Via Carpathia, un coridor strategic care leagă nordul de sudul Europei, și este esențial să grăbim finalizarea lucrărilor."

Via Carpathia este un proiect de infrastructură de mare anvergură care traversează mai multe state din Europa Centrală și de Est, inclusiv România și Slovacia, și care are potențialul de a transforma mobilitatea mărfurilor și persoanelor în regiune.

Apărare: NATO pe Flancul Estic și parteneriate tehnologice

Dosarul apărării a ocupat, de asemenea, un loc important în agenda discuțiilor. Bolojan a reafirmat angajamentul României față de consolidarea prezenței Alianței Nord-Atlantice în regiune: „Rămânem angajați în consolidarea prezenței NATO pe Flancul Estic și la Marea Neagră. O dovadă în acest sens este participarea militarilor români la Grupul de Luptă Multinațional NATO din Slovacia."

Dincolo de prezența militară efectivă, premierul român a anunțat că cele două state au identificat și oportunități de colaborare în industria de apărare: „Vedem, de asemenea, oportunități în dezvoltarea de parteneriate tehnologice în industria de apărare. Miniștrii apărării au stabilit un proiect comun în acest sens."

Ucraina și Orientul Mijlociu, pe agenda de securitate

Bolojan a prezentat și poziția României privind principalele dosare de securitate internațională discutate cu Fico.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, premierul a precizat că i-a transmis omologului slovac perspectiva românească asupra conflictului și asupra efectelor sale directe asupra României și Republicii Moldova: „I-am prezentat domnului prim-ministru poziția noastră privind războiul din Ucraina, ca urmare a agresiunii Rusiei, și ce efecte are asupra României și a Republicii Moldova."

Un subiect mai puțin anticipat, dar relevant din perspectivă economică, a fost situația din Orientul Mijlociu. Bolojan a atras atenția asupra riscurilor pe care blocarea transportului maritim le poate genera: „Blocarea transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz reprezintă o amenințare pentru securitatea internațională și pentru economia mondială, prin efectele asupra piețelor energetice globale."

Premierul a subliniat că prioritatea rămâne protejarea cetățenilor și limitarea impactului conflictului asupra prețurilor la energie.

Memorandum cultural semnat și programe de cooperare în educație

Pe lângă dosarele economice și de securitate, întâlnirea a produs și un rezultat concret în plan cultural: „Astăzi am semnat Memorandumul privind cooperarea culturală, care va duce la mai multe colaborări între instituții, schimburi de artiști și experți, proiecte comune și participări la târguri și festivaluri."

Bolojan a menționat și că între cele două state există deja un Program de cooperare în educație activ, care susține proiectele comune și schimburile academice — un cadru instituțional pe care ambele guverne intenționează să îl consolideze.

Comunitatea slovacă din România: „o punte între țările noastre"

Premierul Bolojan a încheiat declarația cu două remarci de natură personală, care au dat o notă mai caldă unui discurs altfel predominant tehnic și diplomatic.

Prima a vizat respectul față de soldații români căzuți pe teritoriul Slovaciei în cel de-al Doilea Război Mondial: „Atunci când treci prin Slovacia, orice român care ajunge în Zvolen se duce să salute cimitirul ostașilor noștri de acolo. Vreau să îi mulțumesc domnului prim-ministru, guvernelor Slovaciei și poporului slovac pentru respectul pe care l-au acordat de-a lungul anilor soldaților noștri."

A doua remarcă personală a privit comunitatea slovacă din România, față de care Bolojan a exprimat o legătură personală directă: „Fiind născut într-o zonă aproape de această comunitate și copilărind împreună cu ea, vreau să remarc hărnicia acestei comunități și respectul pe care l-au avut întotdeauna față de România. Respect pe care și noi, ca țară, l-am acordat în toți acești ani pentru protejarea identității lor."

Premierul a descris comunitatea slovacă din România drept „o punte între țările noastre" — o formulă care rezumă, totodată, filosofia mai largă a întâlnirii: două state vecine în spirit, chiar dacă nu în geografie, care aleg să construiască în comun.

Robert Fico a fost primit la Cotroceni de președintele Nicușor Dan

În cursul dimineții, Robert Fico a fost primit de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. 

Nicuşor Dan a abordat, în discuţia cu Fico, colaborarea militară şi tranziţia la energia verde.

"Avem o relaţie bilaterală interesantă şi cred eu cu perspective de creştere economică în beneficiu reciproc şi mă bucur că industria militară este în preocupările dumneavoastră. Există oportunităţi bilaterale, în special în acest sector, pentru că România are o tradiţie şi aici cred că interesul nostru comun este ca pe partea de competitivitate să găsim o modalitate în care banii pe competitivitate să meargă şi spre ţările mai puţin dezvoltate şi de asemenea este important să găsim bunul echilibru între tranziţia verde şi competitivitate, să reuşim să încetinim şi să facem mai prietenoasă cu economia această aspiraţie de tranziţie verde a Uniunii", a spus şeful statului.

Amintim că Robert Fico menține legăturile strânse cu Rusia, în ciuda protestelor de stradă din Slovacia, în care oamenii îi contestă poziția anti-UE și anti-NATO. 

De asemenea, Fico a suspendat asistența militară oficială acordată Ucrainei, a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei, a respins aderarea Kievului la NATO și s-a întâlnit cu Vladimir Putin, despre care a zis că nu este prieten cu liderul rus, ci „coleg”.