„Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente şi durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituţiilor statului român şi al societăţii civile. Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale şi la calculele politice pe termen scurt. Ambele sunt utile şi legitime într-o democraţie, însă abuzul de aceste unelte împiedică formarea unui consens şi, mai ales, lipseşte de constanţă nişte eforturi care trebuie să fie, de fapt, naţionale. Tocmai de aceea, după epuizarea crizei politice pe care o traversăm, Banca Naţională a României va înainta autorităţilor un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova. Aş reaminti că, în anul de graţie 1918, situaţia geopolitică a Europei era mult mai complicată şi mai gravă decât cea de astăzi, dar elitele noastre politice şi culturale s-au adunat şi au acţionat concentric, fapt pentru care rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase la sfârşitul acelui an.", a precizat Mugur Isărescu, la dezbaterea cu tema „Tezaurul Băncii Naţionale a României de la Moscova - actualităţi şi perspective".
Guvernatorul BNR a menţionat că în data de 29 aprilie se împlinesc 146 de ani de la înfiinţarea instituţiei.
„După aproape un secol şi jumătate de funcţionare, putem spune că Banca Naţională a României are capitolul său clar delimitat în istoria modernă a României. Şi este vorba de un capitol consistent, în care bilanţul contribuţiei instituţiei noastre la progresul societăţii româneşti a înregistrat beneficii pe care cercetarea istorică le-a evidenţiat în ultimele trei decenii şi continuă să o facă. În acelaşi timp însă, am avut şi pierderi. Cea mai mare dintre acestea, sau una dintre cele mai mari, este reprezentată de cele 91,5 tone de aur fin transferate în 1916 şi 1917 la Moscova. Transferul s-a realizat într-un context militar extrem de nefavorabil României, către singurul aliat cu care aveam graniţă comună şi cu care împărţeam frontul de Est. Chiar în acele condiţii, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a trecut la încărcarea casetelor cu monede de aur în trenul de la Iaşi numai după ce reprezentantul Guvernului rus a semnat protocolul româno-rus în care garanta „integritatea valorilor ce vor fi trimise în Rusia de Banca Naţională a României atât pe timpul parcursului cu trenul, cât şi în timpul păstrării lor la Moscova". După cum ştiţi, în pofida protocoalelor cu valoare de tratat internaţional, puterea bolşevică a decis confiscarea întregului tezaur românesc în ianuarie 1918", a afirmat Mugur Isărescu.
Isărescu invocă datoria istorică
El a menţionat că problema tezaurului de la Moscova a intrat pe agenda sa de lucru chiar în ziua în care a fost numit guvernator al Băncii Naţionale a României, la 4 septembrie 1990.
„Aşa cum am mai menţionat şi cu alte prilejuri, atunci am primit de la fostul guvernator Decebal Urdea dosarul cu cele 166 de documente oficiale referitoare la tezaurul BNR de la Moscova. Alcătuit în 1922, dosarul a fost predat din mână în mână de la guvernator la guvernator, predarea fiind însoţită de un fel de jurământ, care includea angajamentul de a face tot ce este posibil pentru recuperarea tezaurului. În consecinţă, am respectat jurământul. Începând din anul 1991, Banca Naţională a prezentat sistematic opiniei publice interne şi externe problematica tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial şi sechestrat de Uniunea Sovietică. Mai întâi a fost o muncă de cercetare, de documentare şi de publicare a documentelor pentru reconstituirea traseului istoric al acestei chestiuni şi pentru prezervarea memoriei sale. Apoi, am trecut la abordarea chestiunii propriu-zise a recuperării tezaurului", a explicat Isărescu.
Guvernatorul a afimat că, de peste trei decenii, promovând tematica tezaurului său de la Moscova, în limitele competenţelor şi puterilor sale, Banca Naţională şi-a asumat un serviciu de utilitate publică, „acela de prezervare a memoriei istorice, pentru a fi transmisă generaţiilor viitoare, ca cel mai solid fundament al drepturilor noastre legitime".
BNR caută sprijin european
„Este mai mult decât evident că ceea ce lăsăm moştenire generaţiilor următoare reprezintă responsabilitatea noastră, în spiritul viziunii noastre despre temeiurile trecutului în construirea viitorului. De altfel, cred că orice instituţie solidă, serioasă, croită şi administrată după criteriul meritocraţiei trebuie să facă asta. Tocmai pentru a conştientiza ce am reuşit să facem şi ce mai este de făcut, suntem aici pentru a realiza un bilanţ al etapei cuprinse între momentul adoptării, la 14 martie 2024, de către Parlamentul European a Rezoluţiei referitoare la returnarea tezaurului naţional al României însuşit ilegal de Rusia şi momentul prezent. Această etapă a început de fapt în noiembrie 2023, când spuneam, tot în această sală, că am constatat că, în plan extern, chiar la nivelul decidenţilor europeni, problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova era în mare parte necunoscută şi că în circuitul public din străinătate, atât cel ştiinţific, cât şi cel al literaturii de popularizare, nu existau lucrări în limbi de circulaţie internaţională dedicate acestei teme", a subliniat oficialul BNR.
În acest context, banca centrală a trimis membrilor Parlamentului European două lucrări în engleză: The Romanian National Bank Treasure Taken to Moscow and Never Returned, autor Cristian Păunescu, şi Romania's Treasure and its Destiny, autor colonel Ilie Schipor, istoric militar.
Acțiunile externe continuă
Ulterior, BNR s-a raliat lui Eugen Tomac, membru în Parlamentul European, care a iniţiat rezoluţia menţionată mai sus. În acest context, BNR a organizat în sediul de la Bruxelles al Parlamentului European expoziţia „The Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned - a claim older than a century".
Guvernatorul BNR a menţionat că aproape toţi parlamentarii români au semnat proiectul de rezoluţie, iar aceasta a fost votată cu o mare majoritate.
„După acest moment, acţiunile noastre au continuat la Washington şi la Chişinău, dar şi în ţară, la Sibiu şi Piteşti, unde a fost prezentată expoziţia de mai sus şi specialiştii noştri s-au întâlnit cu studenţi şi profesori, în primul rând, dar şi cu un public care nu avea prea multe date despre problema tezaurului. În plus, pentru ca oricine cu bună credinţă, dar şi pentru cei care se îndoiesc şi, de ce nu, chiar şi pentru cei care perseverează în rele intenţii, am inaugurat în toamna anului trecut pe site-ul BNR pagina „Tezaurul Băncii Naţionale a României evacuat la Moscova", care cuprinde: istoricul problemei, inclusiv restituirile parţiale, inventarul tezaurului, expoziţia de la Bruxelles. Ce evaluare putem face după această trecere în revistă: în primul rând, Banca Naţională a României, şi prin ea România, a atins obiectivele de parcurs ale acestei etape, atât prin informarea publicului intern, cât şi prin internaţionalizarea problemei şi introducerea ei pe agenda Uniunii Europene", a adăugat Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, Comisia comună româno-rusă, din care au făcut parte şi reprezentanţii Băncii Naţionale, nu s-a mai întrunit din noiembrie 2019.
„Dar, în pofida activităţii extrem de greoaie a acestei comisii, care s-a întrunit de 5 ori în 20 de ani, am înregistrat şi un rezultat important, anume faptul că protocolul celei de-a patra sesiuni a reţinut că "la nivelul Comisiei comune este agreat faptul că documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internaţional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv tezaurul BNR)". Aşadar, existenţa obligaţiilor legate de tezaur a fost recunoscută oficial de partea rusă şi consemnată documentar, iar aceasta reprezintă fundamentul eforturilor noastre viitoare. Nu aş vrea să se înţeleagă de aici că renunţăm la abordarea bilaterală, la cadrul de discuţii oferit de Comisia comună româno-rusă, dar, pentru a căpăta un plus de consistenţă, Banca Naţională a României propune un nou tip de instituţionalizare a acestui dialog, care să ţină seama de schimbările politice internaţionale aflate în curs şi mai ales de perspectiva previzibilă a întoarcerii Rusiei în câmpul dreptului internaţional. Sigur că Rusia reprezintă astăzi o sursă de îngrijorare, de pericol, dar această ţară are şi un istoric pozitiv al restituirilor", a precizat Isărescu.
El a menţionat că se referă la restituirile parţiale către România din 1935 şi mai ales la cea din vara lui 1956, dar şi la restituirea pinacotecii Galeriei de artă din Dresda, după cum, mai aproape de noi, în 2006, Federaţia Rusă a restituit Ungariei colecţia de carte veche a Colegiului Reformat Calvin din Sarospatak, care, în contextul sfârşitului celui de-Al Doilea Război Mondial, a ajuns pe teritoriul URSS.
În acest context, guvernatorul BNR a subliniat că există câteva precedente pe care „România poate clădi".
