Partidele conduse de Ponta și Tăriceanu vor vota împotriva prelungirii stării de alertă

62130147
Inquam Photos / George Calin

Partidele conduse de Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu nu vor vota o eventuală prelungire a stării de alertă în România, după 15 iunie.

 

Primul care a anunțat această decizie a fost președintele partidului Pro România, Victor Ponta. 

"Vom face ce am făcut şi la votul anterior, atunci când toţi parlamentarii Pro România am votat împotriva instituirii stării de alertă. Dacă credeam în urmă cu trei săptămâni, cu atât mai mult credem acum că, din punct de vedere economic, în primul rând, România nu mai poate să stea într-o stare care prevede atât de multe restricţii, în al doilea rând ca psihologie socială (...) în acest weekend a fost aşa, un fel de descătuşare a oamenilor după trei luni de închis şi, în al treilea rând, analizând cifrele ţărilor din jurul nostru, (...) România are, într-adevăr, cel mai mare număr de persoane infectate şi cel mai mare număr de persoane decedate şi a avut cele mai dure restricţii", a spus Ponta la Digi 24, potrivit Agerpres.

El a precizat că aceste restricţii nu au fost în direcţia bună şi cei de la guvernare ar trebui să gândească "mai puţin miliţienesc" şi mai degrabă uitându-se la ce se întâmplă în ţările din jur.

"Nu cred că trebuie să ne relaxăm, cred că în continuare trebuie să purtăm mască, trebuie să fim atenţi la condiţiile de igienă, trebuie să limităm evenimentele cu foarte multe persoane, dar asta ţine de ceea ce întreaga omenire învaţă, să trăiască, de fapt, cu acest virus, cel puţin până vom avea un vaccin", a mai spus Ponta.

La rândul său, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a transmis că formațiunea pe care o conduce ”nu va vota această prelungire la prelungire”.

Mesajul lui Tăriceanu:

”Așa cum am spus, Guvernul PNL va încerca să prelungească starea de alertă! Tot așa cum am spus încă de acum câteva zile, ALDE nu va vota această prelungire la prelungire!

De ce? Motivele sunt multiple. În primul rând, Guvernul ia decizia de a ne ține alertați încă o lună bazându-se pe dinamica îmbolnăvirilor. Numai că ei nu ne spun cum își dau seama de o anumită evoluție, în sus sau în jos, a numărului de îmbolnăviri în condițiile în care noi nu știm câți români sunt testați. Poți să ai 3000 de teste într-o zi, dar tu să ai sub 1000 de persoane testate. Atâta timp cât tu ca stat testezi puțin, nu îți poți da seama care e realitatea.

Apoi, numărul de teste zilnice nu e constant. Azi ne anunță că au sub 3.000 de teste, mâine ne zic că fac 8.000. Nu e normal acest mod de testare, pentru că nu o să îți dai seama niciodată cum stai!

Și atunci, în baza a ce vrei să prelungești tu starea de alertă? Doar pe vorbele spuse de Tătaru sau de Orban? Să fim serioși!

Un alt motiv pentru care nu sunt de acord cu prelungirea stării de alertă se referă la necesitatea bolnavilor de a avea acces la spitale, la tratament. În România nu avem doar bolnavi de COVID-19, ci avem sute de mii de români care suferă de alte afecțiuni. De aceea, spitalele trebuie să le fie redate acestora, nu trebuie să le mai blocăm așteptând să vină poate valul doi.

Sau în spatele acestei dorințe de prelungire a stării de alertă se află din nou interesele PNL? Cine știe, poate mai au niște lucruri nerezolvate pe care vor să le soluționeze rapid, în speranța că nu ne vom da seama. Așa au încercat și cu legea privind starea de alertă. Au venit cu un proiect care prevedea o stare de urgență ascunsă, doar pentru că voiau să aibă sub control spitalele și sperau să mai facă niște achiziții pentru prietenii de partid. Doar că Parlamentul le-a dat planurile peste cap.

Sau vor să fugă de moțiunea de cenzură bazându-se pe responsabilitatea Parlamentului de a nu depune moțiune în starea de alertă. Oricum ar fi, e cusută cu ață albă dorința de prelungire a stării de alertă.

Prima lună de stare de alertă se apropie de final. Unele restricții vor rămâne în vigoare

 

Ne apropiem de finalul primei luni a stării de alertă, însă câteva dintre restricţii vor rămâne în vigoare. Asta însemna şi o prelungire a acestei măsuri, chiar dacă vom avea voie să facem anumite lucruri.

Anunţul a venit de la ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, în contextul în care în România vorbim în continuare de o transmitere comunitară a coronavirusului şi de focare în câteva zone.

Cele mai multe sunt în continuare în centrele de îngrijire a bătrânilor şi în spitale.

Articol recomandat de sport.ro
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
Citește și...
Președintele Nicușor Dan este de părere că mai sunt șanse ca partidele din fosta coaliție să ajungă la o înțelegere

Din Franța, președintele Nicușor Dan a transmis că speră să poată fi găsită o soluție de guvernare fără alegeri anticipate, pe care nu le dorește.

Proiect de lege. Infracțiunea de mediu care poate fi pedepsită și cu 20 de ani de închisoare

Sancţiunile aplicate pentru infracţiunile de mediu cresc semnificativ, iar în funcţie de gravitatea faptei pedepsele pot ajunge la 20 de ani de închisoare, prevede un proiect de lege publicat în transparenţă decizională de Ministerul Mediului.

Președintele Nicușor Dan, despre justiția din România: ”Sunt mulțumit spre foarte mulțumit de activitatea parchetelor”

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, marți, dacă este mulțumit de ”funcționarea justiției” în România, în cadrul unor declaraţii susţinute la Ambasada României de la Paris, după ce a participat la festivităţile dedicate Zilei Naţionale a Franţei.

Recomandări
Războiul din Iran ia amploare. Americanii lovesc ținte militare, iar Teheranul ripostează cu rachete. Trump: Îi lovim crâncen

Conflictul din Iran escaladează tot mai mult. Atacurile americane și iraniene sunt singura certitudine în ultimele 24 de ore.

Președintele Nicușor Dan este de părere că mai sunt șanse ca partidele din fosta coaliție să ajungă la o înțelegere

Din Franța, președintele Nicușor Dan a transmis că speră să poată fi găsită o soluție de guvernare fără alegeri anticipate, pe care nu le dorește.

Scumpirile schimbă obiceiurile de consum. Românii cumpără mai puține alimente și aleg tot mai des produsele la promoție

Scumpirile schimbă modul în care ne facem cumpărăturile. În coș ajung, de pildă, mai rar ciocolata, alcoolul și snackurile și, mai des, legumele, carnea de pui și conservele, care țin de foame. Însă și acestea, în cantități mai mici.