Sesiune extraordinară în Parlament: Măsuri pentru ieftinirea carburanților, TVA de 9% la locuințe până la 30 septembrie

Senatul și Camera Deputaților se reunesc, în această săptămână, într-o sesiune extraordinară dedicată în principal proiectelor legislative de care depinde îndeplinirea unor jaloane din PNRR și accesarea fondurilor europene. Lucrările se vor desfășura în format hibrid, aleșii având posibilitatea să voteze atât din Palatul Parlamentului, cât și online.

Rezultatele voturilor din Senat:

UPDATE 6:20 Recompense şi stimulente financiare pentru personalul ANAF şi AVR pentru îndeplinirea indicatorilor şi încasarea creanţelor

Senatul a adoptat, luni, în sesiune extraordinară, proiectul care prevede instituirea unui mecanism anual de recompensare financiară a personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al Autorităţii Vamale Române, în funcţie de gradul de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanţă specifici activităţii fiecăreia.

S-au înregistrat 73 voturi pentru, 11 contra şi 27 de abţineri.

Proiectul prevede că indicatorii-cheie se vor aproba prin ordin al ministrului Finanţelor.

Valoarea totală a sumelor acordate cu titlu de recompensă financiară acordată într-un an calendaristic la nivelul ANAF, respectiv al Autorităţii Vamale Române, nu va putea depăşi 12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază în bugetul aprobat al Agenţiei, respectiv al Autorităţii, pentru anul respectiv şi se plătesc din bugetele acestor instituţii.

Actul normativ mai stabileşte acordarea unor stimulente financiare personalului care contribuie la constatarea şi încasarea unor creanţe rezultate din activitatea de control fiscal şi vamal.

Acordarea acestor stimulente se realizează de la bugetul de stat, prin bugetele celor două instituţii, în limita a 3% din cuantumul creanţelor stabilite prin titluri rămase definitive prin necontestare sau din cele confirmate de instanţă prin hotărâri judecătoreşti definitive efectiv încasate.

Procedura se aprobă prin ordin al preşedinţilor ANAF şi AVR.

Senatul este primul for sesizat şi Camera Deputaţilor este decizională. 

UPDATE 17.30: Senatul a votat luni mai multe proiecte incluse pe agenda sesiunii extraordinare. Proiectul privind mecanismul de reducere a prețului carburanților a fost aprobat cu 116 voturi „pentru” și 8 abțineri. Proiectul care introduce un sistem de recompensare a angajaților ANAF și ai Autorității Vamale a primit 73 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” și 28 de abțineri. Senatorii au adoptat și modificările la Codul administrativ, cu 87 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă” și 30 de abțineri, precum și proiectul privind TVA redus pentru anumite locuințe, aprobat cu 126 de voturi „pentru” și unul „împotrivă”.

UPDATE 15.30: Mecanismul propus în proiectul de lege cu măsuri pentru reducerea prețurilor la carburanți va duce la o ieftinire cu 34 de bani pe fiecare litru la pompă, a declarat luni deputatul PSD Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, potrivit News.ro.  

El a precizat că acest cuantum va avea un impact de 34 de bani la cotaţiile actuale, şi poate să crească până la 64 de bani, respectiv 84 de bani, dacă va avea o creştere cu peste 20% a preţului, raportat la perioada anterioară începerii conflictului militar din Orientul Mijlociu.

Modul de calcul al reducerilor de prețuri la pompă

De exemplu, la nivelul de azi al preţurilor la motorină, acciza va fi scăzută cu 10%, ceea ce înseamnă o reducere de 34 de bani pentru fiecare litru.

Dacă presiunea din piaţă creşte, mecanismul intervine gradual:

- reducere de 51 de bani/litru (scădere cu 15% a accizei) pentru preţuri între 9,98 -10,42 lei pe litru;

- reducere de 68 de bani/litru (scădere de 20% a accizei) pentru intervalul 10,42 - 10,85 lei/litru

- reducere de 85 de bani/litru (scădere de 25% a accizei) pentru preţuri la pompă mai mari de 10,85 lei/litru

Nivelul se stabileşte în funcţie de evoluţia simultană a cotaţiilor Platts şi a preţului mediu la pompă, spune ministrul.

Potrivit lui Ivan, situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi produselor petroliere este instituită până la 31 octombrie 2026, ca termen cert şi verificabil.

UPDATE 14:10 Aviz pozitiv pentru menținerea TVA la 9% pentru locuințe

Comisia de Buget Finanțe din Senat a acceptat amendamentul prin care cei care au semnat antecontracte pentru cumpărarea unor locuințe, până la data de 31 iulie 2025, vor putea încheia contractele cu TVA redus de 9% până la 30 septembrie.

Amendamentul a fost depus de PSD în Parlament pe 21 iulie.

La articolul III din actuala lege, litera b) a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) locuinţa în momentul livrării, care nu poate depăşi data de 1 octombrie 2026, să poată fi locuită ca atare, conform condiţiilor legale în vigoare la data încheierii actelor juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;”

La articolul III, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„În "Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA" se înscriu şi informaţiile din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (1) şi (2), autentificate până la data de 1 octombrie 2026 inclusiv. Notarii publici sunt obligaţi:”

La articolul III, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Până la data de 2 octombrie 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei, dacă au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea acestora.”

UPDATE 13:50 PNL a depus un amendament la legea integrității

Liberalii au anunțat că au depus un amendament la legea ANI, care introduce obligația depunerii unei declarații de interese financiare pentru toți demnitarii și pentru persoanele care exercită funcții publice de autoritate.

Dacă amendamentul va fi integrat în forma finală a legii, acesta s-ar aplica președintelui, premierului, parlamentarilor și persoanelor aflate în conducerea unor instituții publice importante, printre care ASF, Avocatul Poporului, BNR, Consiliul Concurenței și CSM.

Conform amendamentului, aceste declarații vor deveni publice în termen de maximum 60 de zile de la generarea lor de către Agenția Națională de Integritate, prin platforma e-DAI.

UPDATE 13:10 Aviz favorabil pentru reducerea accizei la carburanți

În Comisia economică din Senat a fost avizat proiectul de lege care prevede o serie de măsuri pentru reducerea prețului carburanților. Varianta agreată de senatori nu prevede reducerea TVA, însă introduce un mecanism de „acciză dinamică”. Aceasta va putea fi diminuată cu un procent cuprins între 5% și 25%, în funcție de evoluția prețului la pompă și a cotațiilor internaționale ale petrolului. 

Măsura urmărește ca nivelul accizei să fie ajustat în funcție de evoluția pieței, pentru a limita creșterile de preț suportate de consumatori.

UPDATE 12:00 Comisia de sănătate a dat undă verde angajărilor în spitalele de stat

Angajările din sănătate vor fi deblocate, potrivit unui amendament aprobat luni de Comisia de sănătate a Camerei Deputaţilor la proiectul de lege pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, aprobat la rândul său de comisie cu majoritate de voturi.

Potrivit amendamentului, iniţiat de grupul parlamentar al PSD, începând cu data intrării în vigoare a legii, fac excepţie de la prevederile alin. 1 al art. 22 din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial, unităţile şi instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi unităţile sanitare din subordinea autorităţilor locale, posturile putând fi ocupate cu încadrarea în bugetul aprobat.

Amendamentul a trecut cu 17 voturi "pentru" şi trei abţineri.

Deputatul Alexandru Rafila, unul dintre iniţiatori, a subliniat că este vorba despre o soluţie de urgenţă, un exemplu fiind situaţia de la Spitalul 'Marie Curie'.

UPDATE 11:50 Condițiile puse de Sorin Grindeanu (PSD) la începutul sesiunii extraordinare a Parlamentului

Preşedintele PSD Sorin Grindeanu anunţă luni, la începutul sesiunii extraordinare a Parlamentului, că social-democraţii susţin reformele necesare, dar nu vor vota niciodată „proiecte care slăbesc instituţiile statului”.

„Sesiunea extraordinară a Parlamentului trebuie să corecteze neputinţa şi întârzierile nepermise ale actualei puteri în atragerea banilor din PNRR. Parlamentul trebuie să rezolve multe situaţii urgente ale românilor ce sunt ignorate de prim-ministrul demis. Românii ne-au trimis să-i reprezentăm. De aceea, PSD nu este un partid care spune „da” automat. Nu vom gira greşelile lui Bolojan şi nici nu vom vota sub presiune. PSD va vota după un singur criteriu: dacă serveşte sau nu interesului României şi al românilor. Susţinem reformele necesare, dar nu vom vota niciodată proiecte care slăbesc instituţiile statului, favorizează interese de partid sau îi pun pe români să plătească preţul incompetenţei altora”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.

El a mai transmis că PSD va susţine:

·      legea privind recompensarea performanţei angajaţilor din ANAF şi Autoritatea Vamală;

·      legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, în forma care include amendamentele depuse de PSD şi UDMR;

·      Codul Urbanismului, cu respectarea rezultatului referendumului din Bucureşti, astfel încât competenţa privind autorizaţiile de construire să fie transferată Primăriei Capitalei începând cu mandatul următor.

Mai multe detalii AICI.

Camera Deputaților ar urma să aibă luni o ședință de plen, urmată de continuarea activității în comisiile de specialitate. În plus, în cursul săptămânii este prevăzută o altă reuniune a plenului. Senatorii se reunesc tot luni și ar putea convoca o nouă ședință spre finalul săptămânii, pentru dezbaterea proiectelor adoptate între timp de Camera Deputaților.

Pe agenda Parlamentului se află mai multe reforme necesare pentru evitarea unor penalizări financiare și deblocarea fondurilor din PNRR. Proiectele care vor ajunge la votul Parlamentului în sesiunea extraordinară însumează peste 1,6 miliarde de euro în granturi din PNRR, la care se mai adaugă alte trei miliarde în decursul următoarelor trei luni, a explicat vineri Ilie Bolojan.

Proiectele care urmează să fie adoptate în sesiunea extraordinară în cele două Camere vizează mai multe domenii privind îndeplinirea jaloanelor din PNRR.

Pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor se află trei proiecte adoptate de Senat: proiectul de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, proiectul de lege pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 39/2026 pentru modificarea şi completarea OUG nr.58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învăţământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru instituirea unor reglementări în vederea gestionării Programului Educaţie şi Ocupare.

Încă trei proiecte aflate pe ordinea de zi se află la Camera Deputaţilor ca primă cameră sesizată: propunerea legislativă pentru aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti, la 12 mai 2026 şi la Bruxelles, la 20 mai 2026 şi la 21 mai 2026, propunerea legislativă privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrităţii, precum şi propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Pe ordinea de zi la Senat, ca prim for sesizat, se află proiectul de lege privind mecanismul de recompensare a performanţei personalului din administraţia fiscală şi vamal introduce un mecanism de recompensare a angajaţilor ANAF şi ai Autorităţii Vamale în funcţie de încasările suplimentare aduse la buget. Camera Deputaţilor în acest caz este decizională.

Un alt proiect aflat la Senat, ca primă Cameră sesizată, prevede modificarea şi completarea Codului Administrativ, vizând reglementarea carierei funcţionarilor publici, gestiunea personalului contractual din administraţia publică.

Senatul mai are pe agendă în această sesiune şi două propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru rezolvarea situaţiei generată de blocajul de la ANCPI, care afectează aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuinţe.

Codul Urbanismului, care urmează să se dezbată în sesiunea extraordinară, se află la Camera Deputaţilor, care este for decizional, fiind anterior adoptat tacit de Senat.

Joi, premierul Ilie Bolojan a declarat că sesiunea extraordinară ar urma să includă șase capitole majore de reformă:

1. introducerea unui sistem de recompensare a angajaților ANAF și ai Vămii pentru creșterea încasărilor la buget;
2. noi reguli privind cariera și evaluarea performanței funcționarilor publici și a personalului contractual;
3. adoptarea Codului Urbanismului, care are un impact estimat la peste 900 de milioane de euro;
4. două proiecte privind decarbonizarea: unul referitor la înlocuirea sistemelor de încălzire ineficiente, iar celălalt la investițiile în tehnologia hidrogenului;
5. modificări privind incompatibilitățile și atribuțiile Agenției Naționale de Integritate;
6. legea salarizării unitare.

Legea salarizării ar putea fi votată într-o altă sesiune extraordinară

După o săptămână de negocieri și întâlniri tehnice, Guvernul nu a obținut nici acordul sindicatelor, nici consensul politic necesar pentru adoptarea legii salarizării. Sindicatele din Sănătate și Educație au boicotat consultările, acuzând Executivul că mimează dialogul social, iar liderii coaliției admit că proiectul nu mai poate fi adoptat în actuala sesiune extraordinară.

„Evident că, așa cum arată lucrurile în acest moment, este puțin probabil ca acest proiect să intre în această sesiune parlamentară. Putem avea una sau două sesiuni extraordinare pentru a închide și acest jalon foarte important”, a declarat președintele Senatului, Mircea Abrudean.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a afirmat, după ședința de Guvern de joi, că discuțiile privind legea salarizării continuă, însă este puțin probabil ca proiectul să ajungă în Parlament în cursul săptămânii viitoare.

„Discuţiile pe salarizare au continuat şi astăzi, vor continua şi mâine şi, dacă e să fac o apreciere personală, consider că, în faza în care suntem, este puţin probabil să avem o dezbatere a acestui proiect săptămâna viitoare. Consider că, în două-trei zile, discuţiile ar putea fi încheiate, astfel încât, într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, Parlamentul să poată dezbate şi această lege foarte importantă”, a declarat premierul.

Bolojan a explicat că nu mai există timpul necesar pentru ca legea să fie discutată în actuala sesiune extraordinară, întrucât nu s-a ajuns încă la o formă finală a proiectului și nici la un acord politic, deși negocierile s-au desfășurat în această perioadă sub patronajul Președinției.

Premierul a adăugat că își exprimă speranța ca, având în vedere angajamentele asumate și impactul major al legii asupra bugetului și a sistemului de salarizare din sectorul public, să fie găsită o formulă pentru adoptarea acesteia.

„Cea mai facilă variantă este printr-o dezbatere parlamentară. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, proiectul nu poate fi adoptat decât prin asumarea răspunderii Guvernului. Dar mi-e greu astăzi să estimez ce se va întâmpla în trei zile, într-o săptămână sau două și nu este cazul să speculez”, a mai spus Ilie Bolojan.

„În termeni de impact financiar, neadoptarea legii ne aduce o pierdere importantă de bani, 770 de milioane de euro, dar nu faci nicio economie la cheltuielile de salarii. De ce? Pentru că dacă acest proiect nu se aplică, indiferent de ce guverne vom avea din toamnă, începând cu 1 ianuarie vor fi indexate salariile. O indexare cu o cifră de 7% ne duce exact la această creștere de 12 miliarde. Prin urmare, nu doar că nu vom avea economie, ci nedreptățile care există astăzi vor fi și mai mult potențate”, a mai adăugat premierul interimar.

Vineri, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu a transmis că PSD nu va vota niciodată o lege a salarizării care aduce austeritate şi sărăceşte românii.

"Îi transmit lui Ilie Bolojan că PSD nu va vota niciodată o lege a salarizării care aduce austeritate şi sărăceşte românii, o lege care distruge atât sistemul de sănătate, cât şi pe cel de educaţie! Înţeleg că şi-a asumat eşecul actualului proiect pe care n-a reuşit să-l finalizeze pentru a fi dezbătut săptămâna viitoare, în sesiune extraordinară. Putem face alte sesiuni, dacă va fi nevoie, însă doar pentru un proiect dezbătut înainte cu toate confederaţiile sindicale, într-un dialog social real, nu mimat penibil, ca până acum”, a transmis Sorin Grindeanu.

Cei de la PNL și USR le reproșează social-democraților că legea salarizării este în lucru încă din 2021 și că, în tot acest timp, proiectul a fost coordonat de trei miniștri ai Muncii din partea PSD.