România mai are de făcut zeci de reforme înainte de cererea de plată 5 din PNRR. Ministerele cu cele mai multe „restanțe”

O notă a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene adoptată pe 23 iulie deși se apropie termenul de depunere a cererii, o parte dintre documentele necesare nu au fost încă transmise, iar mai multe jaloane și obligații administrative sunt încă în lucru.

În plus, MIPE le cere tuturor instituțiilor care au de realizat reforme și investiții să finalizeze până cel târziu la 30 iulie toate restanțele necesare pentru depunerea Cererii de Plată nr. 5 din PNRR.

Potrivit unei note privind stadiul îndeplinirii sarcinii stabilite de Guvern în 16 iulie, noul profil al Cererii de Plată nr. 5, agreat cu Comisia Europeană, cuprinde 75 de ținte și jaloane. Din documentele centralizate până la 22 iulie rezultă că 44 de „cover note”-uri finale au fost transmise și consultate preliminar cu Comisia Europeană, pentru alte 21 sunt în desfășurare discuții tehnice în vederea integrării observațiilor formulate de MIPE, iar alte 10 nu fuseseră încă transmise. Acestea sunt în responsabilitatea Ministerului Mediului, Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor.

„Cover note”-urile sunt acele documentele prin care coordonatorii de reforme și investiții prezintă informațiile și documentele justificative legate de îndeplinirea țintelor și jaloanelor aflate în responsabilitatea lor și de care MIPE are nevoie pentru pregătirea cererii de plată către Comisia Europeană.

Nota MIPE arată însă că întârzierile nu vizează doar transmiterea acestor documente. Mai multe ministere trebuie să finalizeze acte normative, să transmită documente justificative, să clarifice îndeplinirea unor jaloane și să încheie verificările privind achizițiile publice, riscurile de fraudă și dubla finanțare, înainte ca România să depună cererea de plată.

Ministerele cu cele mai multe „restanțe” pentru cererea de plată 5 din PNRR

Ministerul Mediului se numără printre instituțiile care mai au de îndeplinit mai multe obligații înainte de depunerea cererii de plată. Acestea vizează completarea documentației pentru cinci jaloane și ținte din PNRR, precum și finalizarea actelor normative privind protecția biodiversității. Printre măsurile așteptate se află adoptarea unei hotărâri de Guvern și emiterea ordinelor de ministru necesare stabilirii metodologiei pentru identificarea zonelor prioritare de conservare, după consultările cu Ministerul Agriculturii.

Și Ministerul Energiei are de finalizat mai multe etape înainte de transmiterea documentației către Comisia Europeană. Acesta trebuie să completeze cadrul normativ destinat dezvoltării utilizării hidrogenului din surse regenerabile și să prezinte dovezi privind puterea totală a noilor capacități de producție din surse regenerabile care au fost racordate la sistemul energetic.

În cazul Ministerului Finanțelor, nota MIPE indică necesitatea transmiterii documentației aferente mai multor jaloane din PNRR, în timp ce Ministerul Economiei trebuie să înainteze documentele pentru o țintă din plan după finalizarea unui audit, estimată pentru sfârșitul săptămânii următoare.

Restanțe sunt consemnate și în dreptul Ministerului Agriculturii. Instituția trebuie să stabilească zonele destinate accelerării proiectelor de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare și să clarifice situația unui jalon legat de achiziția a patru autovehicule fără emisii, în condițiile în care procedura de evaluare derulată prin SEAP a fost prelungită până la 26 august, deși termenul prevăzut pentru recepția vehiculelor este 31 august 2026.

Documentul mai arată că mai multe instituții nu au finalizat integral verificările privind neregulile grave, dubla finanțare, evaluările riscului de fraudă, controalele ex-post ale achizițiilor și raportările în sistemul european Arachne, obligații considerate necesare pentru verificarea jaloanelor și țintelor incluse în Cererea de Plată nr. 5.

Totodată, MIPE atrage atenția că jaloanele și țintele nu pot fi considerate îndeplinite în mod satisfăcător atât timp cât există constatări sau recomandări rămase deschise în rapoartele Autorității de Audit sau ale Comisiei Europene. În aceste cazuri, coordonatorii de reforme și investiții trebuie să transmită documente care să demonstreze implementarea măsurilor de remediere.

România a încasat peste 9 miliarde de euro după aproape 5 ani de PNRR

România a ajuns la peste 9 miliarde de euro primite prin PNRR, după ce a patra cerere de plată a fost aprobată integral. Programul care se desfășoară de aproape 5 ani ar urma să se termine pe 31 august 2026.

Până în prezent, România a încasat peste 9 miliarde de euro prin PNRR, după aprobarea celor patru cereri de plată depuse. La acestea se mai adaugă alte aproximativ zece rezervate următoarelor două cereri de plată.

După aprobarea celei de-a patra cereri, România a depășit pragul de 60% din implementarea PNRR și a încasat peste 9 miliarde de euro din fondurile disponibile.

Miza rămâne însă foarte ridicată. Cererile de plată numărul cinci și șase trebuie depuse în viitorul apropiat, de acestea depinzând o finanțare de aproximativ 10 miliarde de euro, după cum a explicat recent Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene.

Negocierile cu Comisia Europeană privind ultima modificare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost finalizate pozitiv, iar România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro şi menţine integral componenta de bani europeni nerambursabili, a anunţat, recent, ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.