Într-un interviu acordat Știrilor ProTV, Nicușor Dan a vorbit despre posibilitatea ca Sorin Grindeanu și PSD să condiționeze votul pentru legile care vizează jaloanele din PNRR și mecanismul european SAFE de demisia premierului interimar Ilie Bolojan.
Într-o declarație de presă de luni, Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă condiționează votul în Parlament pentru acele legi care țin de jaloanele PNRR și SAFE de demisia premierului interimar Ilie Bolojan.
„N-am condiționat la Cotroceni acest lucru, dar mi se pare un gest de bună credință, atâta timp cât avem un președinte PNL demis. Să nu uite că PSD este în opoziție, nu e de datoria PSD-ului să treacă legile promovate de Guvern”, a explicat Sorin Grindeanu.
Aflat la Paris, Nicușor Dan a interpretat însă mesajul lui Sorin Grindeanu ca pe o poziționare de negociere în contextul blocajului politic.
„Este o formă a domnului Grindeanu de a spune că, unu: nu face parte din guvernul ăsta și, doi: că vrea să negocieze pe aceste pachete de legi. Eu sunt optimist că, în urma discuțiilor și a negocierilor, care sunt esența politicii, o să ajungem să trecem pachetul PNRR”, a afirmat președintele.
Întrebat dacă vede declarațiile liderului PSD drept o amenințare sau doar o tactică de negociere, Nicușor Dan a explicat că este de părere că acestea reprezintă doar o formă de negociere și a adăugat că a existat colaborare între partidele din fosta coaliție guvernamentală în ceea ce privește unele proiecte importante, asta în ciuda crizei politice.
În opinia sa, formațiunile politice au reușit să colaboreze și în trecut pe proiecte importante, inclusiv în privința mecanismului SAFE, a PNRR și a obiectivului aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
„Vreau să salut faptul că a existat colaborare pe SAFE, a exista colaborare pe PNRR, OCD, a existat colaborarea între partide occidentale”, a declarat președintele.
Nicușor Dan consideră că aceste precedente arată că, în ciuda tensiunilor politice și a faptului că PSD se plasează acum în opoziție, există premise pentru adoptarea pachetului legislativ necesar deblocării și continuării implementării PNRR.
Miliarde de euro depind de votul din Parlament
Recent, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va convoca Parlamentul în sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie, pentru adoptarea unor legi necesare deblocării fondurilor din PNRR.
Discuțiile despre organizare unei sesiuni extraordinare au loc deoarece parlamentarii au rămas cu o serie de „restanțe” înainte de a intra în vacanță. Este vorba de proiecte de legi care vizează programul SAFE sau reformele pe care România le mai poate face pentru a lua ultimele 10 miliarde de euro din PNRR.
Ilie Bolojan a declarat că principala prioritate a Guvernului în lunile iulie și august este absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România având de încasat peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi.
Printre cele mai importante proiecte legislative restante se numără legea salarizării unitare, legea privind incompatibilitățile, legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la buget, legea funcției publice, Codul urbanismului și legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
Valoarea tranșelor de bani asociate acestor reforme este cuprinsă între 770 și 972 de milioane de euro pentru fiecare pachet legislativ.
Criză politică declanșată după demiterea Guvernului Bolojan
Criza politică a început pe data de 5 mai 2026, la momentul adoptării moțiunii de cenzură susținute de PSD și AUR, prin care Cabinetul Bolojan a fost demis.
281 de parlamentari au votat pentru moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Astfel, Guvernul Bolojan a fost demis și a rămas în funcție doar cu atribuții interimare.
În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a declarat că demiterea Guvernului reprezintă o decizie democratică și a anunțat că va începe consultări pentru formarea unui nou Executiv.
Șeful statului:
- a exclus varianta alegerilor anticipate;
- a afirmat că România va avea un guvern pro-occidental;
- a anunțat începerea consultărilor informale cu partidele parlamentare.
În 18 mai, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la prima rundă oficială de consultări privind desemnarea unui premier.
În 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru formarea unui Guvern, iar Tomac a început negocierile pentru formarea majorității. Ulterior, el a constatat că nu dispune de susținerea necesară în Parlament, astfel că și-a depus mandatul, iar criza politică s-a prelungit.
În 14 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea pentru formarea unui nou Cabinet, însă 8 zile mai târziu Parlamentul a respins Guvernul Veștea, cu 189 voturi ”pentru” și 23 voturi ”împotrivă”, adică mult sub pragul de 233 de voturi necesare.
După eșecul Guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan a convocat din nou partidele, în 23 iunie. La sfârșitul lunii iunie au apărut două propuneri concurente pentru funcția de premier. PSD a anunțat că îl propune pe Sorin Grindeanu, iar PNL pe Siegfried Mureșan.
Niciuna dintre variante nu a conturat o majoritate clară de susținere de către partidele parlamentare.
În data de 13 iulie, adică la 69 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan i-a convocat din nou pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR - însă, după două ore de discuții, președintele PSD Sorin Grindeanu a anunțat că nu s-a discutat despre niciun nume de posibil premier.
