Dacă lucrările nu sunt gata, România va suporta penalizări prin tăierea sumelor, pe care ar putea, altfel, să le primească din fonduri europene. În Sănătate, pierderile sunt deja vizibile. Din 27 de spitale, doar 7 se mai califică.
În ianuarie 2023 a fost prezentată lista celor 27 de spitale selectate pentru a fi construite prin PNRR, pe care Guvernul a aprobat-o o lună mai târziu. Valoarea 2,2 miliarde de euro.
În toamna aceluiași an, ministrul Sănătății Alexandru Rafila anunța că rămân 21 de unități sanitare - pentru că 6 erau scoase după ce România a pierdut o parte din grantul PNRR.
În vara lui 2025 (iulie), un alt ministru al Sănătății - Alexandru Rogobete anunța că sunt 15 șantiere de spitale în construcție cu bani din PNRR.
În octombrie 2025, situația s-a schimbat din nou: 8 spitale au rămas pe PNRR, iar autoritățile anunțau că 9 proiecte se vor face prin Programul Operațional Sănătate (2021–2027).
Acum, când Cseke Attila este ministrul interimar al Sănătății vedem că doar 7 se încadrează în termenul care expiră la finalul acestei luni.
Spitalul Sf. Apostol Andrei, aflat în subordinea Consiliului Județean Constanța, a fost mutat pe Programul Operațional Sănătate. Construcția a început în 2024.
Alexandru Georgescu, project manager: ”Presiunea a fost foarte mare ca să atragem foarte multe fonduri și la ora actuală suntem la un stadiu de 65% și îl terminăm cred că în februarie 2027. Contractul nostru de antrepriză este aproximativ 90 de milioane de euro, iar investiția totală este de aproximat 197 milioane de euro”.
Soluții de compromis disperate
Situația nu pare să fie cu mult mai bună nici în alte domenii. La transporturi, de exemplu, pe traseul căii ferate Cluj-Napoca – Oradea, o porțiune de 166 de km ar fi trebuit modernizată și electrificată. Lucrările nu sunt gata și încă se montează stâlpi în multe zone. Acolo unde nu se vor încadra în termen, autoritățile caută soluții de compromis.
Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor: ”Se încearcă discuția între Ministerul Transporturilor și Comisia Europeană de a se face acceptanța dacă pe anumite tronsoane se va circula momentan cu locomotive diesel, nu cu locomotive electrice. Facem tot ce se poate pentru a câștiga fiecare cent pe care îl putem câtiga până la 31 august”.
Adrian Bărbulescu, Club Feroviar: ”E o soluție de compromis până la urmă. Măcar o vom putea folosi și nu vom pierde chiar toți banii din PNRR. Dar eu zic că, într-un an și jumătate, am putea să circulăm cu locomotivele electrice, cu semnalizare, cu tot”.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România primește bani de la Uniunea Europeană pentru investiții și reforme, în schimbul îndeplinirii unor jaloane și ținte deja asumate.
Conform premierului interimar, pentru lucrările care nu vor fi finalizate la timp, România va suporta penalizări, prin diminuarea sumelor pe care ar putea să le primească din fonduri europene. Finalizarea și recepția proiectelor finanțate prin PNRR reprezintă o prioritate în următoarele două săptămâni, susține Ilie Bolojan.
