Dragoș Pîslaru a anunțat că România este pregătită să depună oficial Cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Din această sumă, 1,65 miliarde de euro reprezintă granturi.
Cererea de plată nr. 5 include 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții. Potrivit ministrului, România urmează să apese oficial butonul de depunere, după ce în ultimele săptămâni au fost transmise Comisiei Europene documentele aferente și au fost primite deja o serie de observații și feedback-uri.
Pîslaru a explicat că aceasta este penultima cerere de plată din PNRR, după revizuirea finală aprobată de Consiliul Uniunii Europene. Ministrul a subliniat că una dintre principalele priorități ale Guvernului a fost păstrarea integrală a alocării de granturi, de 13,57 miliarde de euro.
„ Astăzi vă pot spune că suntem gata cu numărul de 75 de ținte și jaloane, din care 21 de reforme, 54 de investiții, și că vom depune această cerere de plată 5 în valoare de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde pe partea de grant și 433 de milioane pe partea de împrumut. Diferențele de sume sunt importante, o să vedeți din nou cu prefinanțare și fără prefinanțare, având în vedere că ne apropiem de sfârșitul PNRR, sugestia mea este să discutăm de sume nete. Deci reținem pe partea de grant, unde este cel mai important, sumele nerambursabile, 1,65 miliarde. Această cerere de plată 5 este, practic, penultima pe care o avem conform deciziei Consiliului Uniunii Europene, după revizuirea finală a PNRR. Știți că s-a publicat pe 7 august acest document care ne arată forma finală a PNRR”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Înainte de depunerea Cererii de plată nr. 5, România avea o absorbție de aproximativ 66% din fondurile nerambursabile. După această cerere, procentul ar urma să ajungă la 78%.
Ministrul a estimat că Cererea de plată nr. 5 va fi una „curată”, similară Cererii de plată nr. 4, despre care a spus că a fost cea mai mare cerere aprobată pentru România. El a mai subliniat că România nu a pierdut granturile inițiale din program și că putem ajunge la 97,2% din PNRR.
Ultima etapă va fi Cererea de plată nr. 6, cea finală din PNRR. Aceasta este estimată la 2,58 miliarde de euro pe componenta de granturi și 1,76 miliarde de euro pe componenta de împrumuturi.
Ministrul a explicat că, prin decuplarea Cererii de plată nr. 5 de Cererea nr. 6, România a reușit să reducă semnificativ riscul privind fondurile europene care ar putea fi pierdute. Inițial, Comisia Europeană ar fi dorit ca cele două cereri să fie reunite într-o singură cerere finală.
Prin depunerea separată a Cererii nr. 5, România ajunge însă la aproximativ 10,6 miliarde de euro din granturile PNRR, astfel încât suma maximă care mai rămâne în discuție pentru absorbție este de 2,58 miliarde de euro, aferentă Cererii de plată nr. 6.
Într-o notă a Ministerului Fondurilor Europene care a centralizat documentele transmise de coordonatorii de reforme și investiții se arată că 69 de cover note-uri au fost consultate preliminar cu Comisia Europeană. În cazul a 59 dintre acestea, Comisia Europeană a transmis observații și solicitări de completare, care au fost integrate, iar documentele au fost ulterior încărcate în FENIX. Pentru alte 11 cover note-uri sunt încă în curs de integrare observațiile Comisiei Europene și ale ministerului. În plus, pentru două jaloane, cover note-urile finale nu fuseseră încă transmise de coordonatorii de reforme și investiții.
Documentul, întocmit la 13 august 2026, arată că noul profil al Cererii de Plată nr. 5 include 75 de ținte și jaloane.
Una dintre problemele identificate este la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. În cazul Jalonului 34, referitor la desemnarea zonelor de protecție strictă, ordinul privind metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate a fost publicat în transparență pe site-ul ministerului pe 3 august, iar publicarea în Monitorul Oficial era estimată pentru 20 august. Documentul precizează însă că, dacă există textul final agreat de ministerele implicate, cererea de plată ar putea fi depusă și cu varianta semnată a proiectului de act normativ, fără publicarea în Monitorul Oficial.
Tot de Ministerul Mediului ține și Jalonul 31, care are legătură cu actul normativ aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională și se afla pe ordinea de zi a ședinței din 12 august. În cazul în care legea a fost aprobată de Parlament, nota arată că cererea de plată ar putea fi depusă pornind de la premisa promulgării ulterioare.
În ceea ce privește Jalonul 49, referitor la centrele de colectare cu aport voluntar, nu fuseseră transmise toate documentele justificative necesare pentru demonstrarea construirii celor 300 de centre. Ministerul Mediului a transmis 200 de procese-verbale de recepție și s-a angajat să mai trimită cel puțin 85, astfel încât să fie atins pragul minim de 285, permis în urma aplicării abaterii de 5%.
MIPE mai atrage atenția că este necesară adoptarea unui ordin comun al MDLPA și Ministerului Energiei privind evaluarea riscului în procedurile de urbanism și autorizare a construcțiilor pentru infrastructura de hidrogen. Forma ordinului fusese agreată și publicată în transparență decizională, iar finalizarea procedurii era estimată pentru 17 august.
Ministerul Energiei mai trebuie să finalizeze și traducerea în limba română a cinci standarde referitoare la hidrogen, cu finalizarea estimată până la 25 august. Nota precizează explicit că, în lipsa cel puțin a drafturilor documentelor respective, agreate la nivel de ministru sau Guvern, nu poate fi asumată responsabilitatea depunerii Cererii de Plată nr. 5.
„Restanțe” și la Economie și Agricultură
Unele întârzieri sunt și la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Astfel, în cazul Țintei 245, privind actele legislative și modificările referitoare la IMM-urile cărora li s-a aplicat testul. Comisia Europeană a solicitat informații suplimentare privind monitorizarea și continuarea activității GEIEAN după luna iunie 2026. Ministerul trebuie să consolideze baza de date a proiectelor de acte normative din perioada 2024-2026 și să întocmească o analiză a întregului portofoliu. Nota precizează că, în urma solicitării exprese a Comisiei Europene, cererea de plată nu poate fi depusă fără transmiterea tabelului centralizator.
Ministerul Agriculturii are de asemenea „restanțe”. În cazul Jalonului 508, Agenția Domeniilor Statului trebuie să recepționeze patru autovehicule cu zero emisii până la 31 august 2026. Intrarea în vigoare a proiectului de Hotărâre de Guvern prin care era modificată legislația relevantă a fost suspendată, iar din această cauză contractul de furnizare nu mai putea fi semnat. Ministerul Agriculturii lua în calcul aprobarea modificării prin lege, într-o sesiunea extraordinară a Parlamentului. Documentul avertizează că recepția trebuie realizată înainte de 31 august și că, fără confirmarea că aceasta poate fi făcută la timp, Cererea de Plată nr. 5 nu poate fi depusă
