Ministrul spune că, în acest scenariu, România ar putea deveni „un caz de manual” prin modul în care a reușit să redreseze programul.
„România poate să fie [...] un caz de manual prin care a redresat un program de asemenea”, a afirmat Pîslaru.
Declarația vine în contextul în care guvernul a anunțat că depune cererea de plată 5 din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Din această sumă, 1,65 miliarde de euro reprezintă granturi.
Pîslaru susține că, după depunerea cererii de plată, România va ajunge la o absorbție de 78% din suma alocată sub formă de granturi. Ministrul a subliniat că alocarea inițială de granturi nu a fost diminuată și rămâne de 13,57 miliarde de euro.
Ministrul a comparat situația actuală cu momentul instalării Guvernului Bolojan, când absorbția PNRR era de 47,19%. Potrivit lui Pîslaru, în aproximativ un an și două luni, România a crescut acest procent cu 31 de puncte procentuale.
„Faptul că avem certitudinea că ajungem la 78% de unde am plecat [...] este foarte important”, a declarat ministrul.
După cererea de plată 5, România va mai avea o singură cerere, cea finală, cererea de plată 6. Pentru aceasta sunt prevăzute 2,58 miliarde de euro sub formă de granturi și 1,76 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Potrivit ministrului, după cererea de plată 5, România va ajunge la aproximativ 10,6 miliarde de euro din cele 13,57 miliarde de euro alocate inițial sub formă de granturi. Astfel, suma care mai rămâne în joc pe componenta nerambursabilă este de 2,58 miliarde de euro.
România trebuie să îndeplinească reformele rămase pentru a primi banii de la UE
Scenariul de 97,22% nu este însă garantat. Pîslaru a atras atenția că atingerea acestui nivel depinde de îndeplinirea reformelor rămase în PNRR. Ministrul a menționat în mod special proiectul referitor la decarbonizare și a avertizat că un amendament trebuie respins pentru ca România să nu întâmpine probleme la cererea de plată nr. 6.
În aceste condiții, ministrul consideră că România are posibilitatea de a transforma redresarea PNRR într-un exemplu pentru alte state.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană ar urma să aibă nevoie de aproximativ două luni pentru o decizie preliminară privind cererea de plată 5, după care va urma decizia Consiliului Uniunii Europene.
Autoritățile estimează că banii aferenți acestei cereri ar putea fi încasați în acest an.
În paralel, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a început deja pregătirea documentelor pentru cererea de plată 6, care este programată pentru 30 septembrie.
Pîslaru a mai anunțat că România a primit un sumar pozitiv al auditului realizat de Autoritatea de Audit pentru țintele și jaloanele incluse în cererea de plată 5, ceea ce, potrivit ministrului, a contribuit la decizia de depunere a cererii.
România, locul doi în UE la fondurile de coeziune atrase
Ministrul a prezentat și situația fondurilor europene alocate prin politica de coeziune, unde România are la dispoziție aproape 31 de miliarde de euro nerambursabili, o sumă mult mai mare decât alocarea de granturi din PNRR.
Potrivit datelor prezentate de Pîslaru, România a ajuns la o absorbție de 35,6%, ceea ce înseamnă 11,02 miliarde de euro primiți de la Comisia Europeană.
La instalarea Guvernului Bolojan, suma era de 3,28 miliarde de euro, echivalentul unei absorbții de 10,58%. Astfel, în perioada guvernării Bolojan, România ar fi atras suplimentar 7,74 miliarde de euro prin politica de coeziune.
Pîslaru susține că România se află în prezent pe locul al doilea în Uniunea Europeană ca sumă absolută atrasă, după Polonia, și pe locul opt ca procent de absorbție.
Ministrul pune această evoluție pe seama unui sistem de monitorizare a țintelor lunare și a reuniunilor trimestriale de evaluare, aplicate în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și al autorităților de management.
