Motivarea CCR in cazul legii care ii interzice lui Dragnea sa fie premier. Livia Stanciu: Reabilitarea nu sterge condamnarea
Presedintele PSD Liviu Dragnea a primit biletul de voie care i-ar putea permite sa ocupe functia de prim-ministru.
CCR a explicat intr-o motivare a deciziei sale conditiile in care o persoana, desi condamnata definitiv, poate scapa de interdictia de a ocupa o functie in executiv. Trebuie ca infractiunea pentru care Dragnea a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare, in dosarul Referendumul, sa fi amnistiata sau dezincriminata. Ori Dragnea sa fie reabilitat de un judecator.
Iar reabilitarea in cazul sau poate sa intervina daca nu a mai suferit o noua condamnare si numai dupa trecerea a 6 ani de cand a fost pedepsit definitiv in scandalul referendumului, adica in anul 2022. Varianta cea mai rapida pentru liderul social democratilor este ca parlamentul sa adopte o lege a gratierii pedepselor de pana in trei ani, de care ar beneificia si Liviu Dragnea.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Condamnatii penal carora le-a expirat condamnarea, care au fost reabilitati sau amnistiati sau in cazul carora a intervenit dezincriminarea infractiunii pentru care au fost condamnati pot fi membri ai guvernului, arata Curtea Constitutionala (CCR) in motivarea deciziei prin care a respins ca inadmisibila sesizarea Avocatului Poporului la legea 90/2001.
Judecatoarea Livia Stanciu, desi a fost de acord cu respingerea ca inadmisibila a sesizarii facute de Avocatul Poporului, respinge argumentele colegilor sai si explica faptul ca o persoana condamnata penal nu ar trebui sa mai poata ocupa niciodata o functie de demnitate publica, spunand ca reabilitarea nu sterge condamnarea, relateaza news.ro.
”Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, sintagma «nu au suferit condamnari penale» inceteaza sa mai constituie o interdictie la dobandirea calitatii de membru al Guvernului in ceea ce priveste persoanele care cad sub incidenta/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotarare judecatoreasa definitiva, persoane cu privire la care condamnarea penala inceteaza sa mai produca efectele extrapenale prevazute de lege. Orice alta interpretare data sintagmei «nu au suferit condamnari penale» din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrara literei si spiritului Constitutiei”, se arata in motivarea deciziei CCR.
Judecatorii explica in motivare ca lipsa de coerenta legislativa, adica faptul ca un condamnat penal nu poate fi ministru, dar poate fi presedinte al Romaniei sau parlamentar, trebuie rezolvata de catre Parlament.
”Revine, asadar, Parlamentului sarcina de a realiza o corelare necesara intre conditiile de acces in functia de membru al Guvernului si cea de membru al Parlamentului, avand in vedere, pe de o parte, compatibilitatea intre cele doua functii publice (…) si, pe de alta parte, exigenta ca exponentii celor doua puteri ale statului sa beneficieze de conditii similare de acces in functie, evitandu-se situatia ca, desi compatibile la nivel constitutional, cele doua functii devin incompatibile prin efectul unei legislatii infraconstitutionale, in sensul ca legea impune conditii suplimentare care le face de jure incompatibile a fi exercitate simultan”, se mai arata in motivarea CCR.
Curtea da indicatii Parlamentului referitor la modul in care ar trebui sa realizeze coerenta legislativa cu privire la conditiile de acces in functiile de demnitate publica. Judecatorii spun ca legiutorul este liber sa opteze intre instituirea unei interdictii cu caracter general – lipsa oricarei condamnari penale, asa cum este in prezent, si instituirea unei interdictii speciale intemeiata pe criterii precum natura infractiunilor, latura subiectiva sau pedeapsa aplicata.
”Legiuitorul urmeaza sa tina seama si de faptul ca interdictiile trebuie reglementate intr-un mod rezonabil si proportional in raport cu situatia care le-a determinat, evitandu-se stabilirea in dreptul pozitiv a unor interdictii absolute si perpetue”, mai arata judecatorii constitutionali in motivarea deciziei de respingere a sesizarii Avocatului Poporului.
Livia Stanciu, desi s-a pronuntat pentru respingerea sesizarii, nu este de acord nici cu posibilitatea condamnatilor penal reabilitati de a putea ocupa functii de demnitate publica, nici cu indicatiile transmise de CCR Parlamentului. Judecatoarea a redactat o opinie concurenta prin care contesta punct cu punct argumentele colegilor sai.
”Institutia reabilitarii, observam ca a fost creata pentru a incuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru stergerea unui trecut nedemn si pentru obtinerea unui statut de incredere si demnitate in relatiile cu ceilalti membri ai societatii. Reabilitarea, atat cea de drept, cat si cea judecatoreasca, nu sterge condamnarea. Aceasta ramane o realitate judiciara ce nu poate fi desfiintata decat in cazul admiterii unei cai de atac extraordinare prin care s-ar recunoaste nevinovatia celui condamnat”, scris Stanciu in opinia concurenta.
”Reabilitarea, ca si amnistia, prescriptia si alte cauze care inlatura aplicarea, executarea si consecintele pedepsei, reprezinta o renuntare din partea societatii (statului) - pentru ratiuni conforme scopului represiunii - la masurile de precautie luate fata de fostul condamnat. Aceasta nu inseamna insa si indreptatirea de a ocupa functii de demnitate publica, unde exigentele de integritate trebuie aplicate in cel mai inalt grad”, mai argumenteaza judecatoarea.
Livia Stanciu respinge si instituirea obligativitatii Parlamentului de a unifica legislatia in ceea ce priveste corelarea conditiilor de acces in functia de membru al Guvernului si cea de membru al Parlamentului.
”Aceste considerente nu ar fi trebuit sa se regaseasca, in aceasta redactare, in prezenta decizie. Curtea nu poate impune obligatii unor autoritati publice cata vreme ea insasi, in cuprinsul aceleiasi decizii, a constatat ca nu este competenta sa o faca”, mai explica Livia Stanciu.
Judecatoarea mai spune si ca este o idee falsa aceea sustinuta de colegii ei cum ca toate considerentele cuprinse in motivarea deciziei ar fi obligatorii pentru Parlament.
”Au putere obligatorie si considerentele, atunci cand sunt avute in vedere acele considerente in lipsa carora nu ar fi posibila intelegerea dispozitivului hotararii. Doctrina si practica judiciara au statuat ca acest tip de considerente reprezinta considerente decisive, adica acelea care constituie sustinerea necesara a dispozitivului, facand corp comun cu acesta. Cu alte cuvinte, sunt obligatorii considerentele unei hotarari judecatoresti care constituie sustinerea necesara a dispozitivului, facand corp comun cu acesta, iar nu cele care excedeaza acestui dispozitiv, cu atat mai putin cele care, precum in prezenta decizie, il contrazic”, argumenteaza Livia Stanciu.
Judecatoarea explica faptul ca unificarea legislativa in domeniul conditiilor de accedere intr-o functie publica reprezinta optiunea legiuitorului, iar eventualele critici care tind la modificarea acesteia, invocand o pretinsa lipsa de coerenta legislativa, excedeaza competentei Curtii Constitutionale.
Decizia de respingere a sesizarii Avocatului Poporului in ceea ce priveste prevederea legislativa care interzice celor condamnati penal sa fie membri ai Guvernului a fost luat cu sase voturi ”pentru” si trei ”impotriva”. Cei trei judecatori care au votat ”impotriva” – Valer Dorneanu, Marian Enache si Maya Teodoroiu, toti propusi de PSD – au redactat o opinie separata.
