"Căderea Guvernului este rezultatul unei alianţe toxice care pune în pericol stabilitatea economică. Din păcate, românii plătesc deja costul acestei iresponsabilităţi: cursul euro a depăşit praguri istorice, iar instabilitatea se vede direct în rate, preţuri şi economii. Cine dărâmă un guvern trebuie să vină cu soluţii, nu cu haos. Responsabilitatea pentru consecinţele economice şi sociale aparţine integral celor care au votat această moţiune", a scris Abrudean, marţi, pe Facebook.
Guvernul Bolojan a picat
Moţiunea de cenzură iniţiată de parlamentarii PSD, AUR şi PACE - Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan a fost adoptată marţi de Parlament.
S-au înregistrat 281 de voturi "pentru", patru voturi "împotrivă", iar trei voturi au fost anulate.
Votul împotriva Guvernului Bolojan din Parlament produce efecte imediate asupra Executivului, care intră automat în regim interimar până la instalarea unui nou cabinet.
Căderea Guvernului deschide o procedură constituțională clară, care implică atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare.
Odată ce moțiunea de cenzură este adoptată de majoritatea parlamentarilor, Executivul este demis oficial. Prim-ministrul este obligat să înainteze imediat demisia Guvernului către președintele României.
Conform Constituției României, situația este reglementată clar:
„Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”
Astfel, Guvernul Bolojan rămâne în funcție, dar cu atribuții limitate. Nu mai poate adopta politici majore sau iniția reforme importante, ci doar gestionează activitățile curente ale statului.
Până la învestirea unui nou cabinet, Executivul funcționează în regim interimar. Acest statut presupune, printre altele, imposibilitatea adoptării unor ordonanțe de urgență majore. Practic, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar fără putere politică deplină.
Constituția României și Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor prevăd că un premier interimar nu poate exercita această funcție pentru o perioadă mai mare de 45 de zile.
Ce nu poate face un Guvern interimar
Spre deosebire de un Executiv validat prin votul de încredere al Parlamentului, un Guvern interimar are atribuții semnificativ restrânse. În această perioadă, premierul și miniștrii pot gestiona doar activitățile curente ale statului, fără a iniția politici publice noi, fără a promova proiecte legislative și fără a adopta ordonanțe de urgență.
Executivul interimar se limitează, practic, la asigurarea funcționării administrative de zi cu zi, până la învestirea unui nou Guvern cu puteri depline.
Această limitare este prevăzută expres în Legea nr. 90/2001, la articolul 26, alineatul (3):
„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.”
Mai multe detalii AICI.
