Luptă strânsă între partide, cu un an înainte de alegeri. Vor câștiga cei cu ”cât mai puțin populism deșănțat”
PNL a scăzut până la 18% în intențiile de vot, iar PSD a coborât la 28,7%, în timp ce AUR a crescut la 20,1% și USR stagnează la 12,7%, arată un sondaj de opinie INSCOP.
Evoluţia scorurilor principalelor patru partide - PNL, PSD, AUR, USR - sugerează o competiţie strânsă pentru alegerile europarlamentare, dacă se va menţine tendinţa de erodare a partidelor de la guvernare şi de creştere a celor din opoziţie, afirmă Remus Ioan Ştefureac, preşedintele think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group şi director general al INSCOP Research, pe baza unei analize a intenţiei de vot măsurate de INSCOP Research pentru principalele partide în ultimii doi ani şi cu un an înainte de primul test electoral, europarlamentarele din iunie 2024, potrivit News.
El subliniază că PNL, care a stat cel mai mult la guvernare, este afectat, dar erodarea la guvernare începe să se simtă şi la PSD, în timp ce, în ultima jumătate de an, AUR înregistrează o creştere relativ constantă a intenţiei de vot, iar USR, după o perioadă de stagnare, a câştigat trei procente în intenţiile de vot, de la începutul acestui an.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Conform lui Ştefureac, evoluţia intenţiei de vot măsurate de INSCOP Research pentru principalele partide în ultimii doi ani (iunie 2021 – iunie 2022) şi cu un an înainte de primul test electoral – alegerile europarlamentare din iunie 2024, relevă că ”erodarea la guvernare a afectat ceva mai mult PNL pentru că s-a aflat cel mai mult la guvernare, în timp ce, în cazul PSD, care se află la guvernare de un an şi jumătate, erodarea la guvernare începe să îşi producă efectul.
Ce scoruri electorale au în iunie 2023 principalele patru partide parlamentare
”PNL pierde puţin peste 8 procente comparativ cu iunie 2021 (de la 26.6% în iunie 2021 la 18% în iunie 2023), şi două procente comparativ cu decembrie 2021 când s-a instalat guvernul PNL-PSD-UDMR (de la 20,1% la 18%)”, remarcă directorul general al INSCOP.
PSD pierde un procent şi jumătate faţă de iunie 2021 când era în opoziţie (de la 30,2% în iunie 2021 la 28,7% în iunie 2023), şi aproximativ 7 procente faţă de momentul în care a intrat la guvernare în noiembrie-decembrie 2021 (de la 36% în decembrie 2021 la 28,7% în iunie 2023).
”AUR, aflat mereu în opoziţie în această perioadă, deşi a avut o evoluţie foarte sinuoasă, creşte 6 procente în ultimii doi ani, de la 14,2% în iunie 2021 la 20,1% în iunie 2022). În ultima jumătate de an, AUR înregistrează o creştere relativ constantă a intenţiei de vot”, afirmă reprezentantul INSCOP Research.
În cazul USR, care a trecut de la putere, în iunie 2021, în opoziţie, se înregistrează o stagnare (13,2% în iunie 2021, respectiv 12,7% în iunie 2023), dar de la începutul acestui an, a început să crească uşor, recuperând aproximativ 3 procente faţă de platoul de 10% pe care se instalase în ultima jumătate a anului 2022.
Ștefureac: Pentru partide, este vital ”cât mai puțin populism deșanțat”
”Scorurile principalelor patru partide încep să se strângă, ceea ce sugerează o competiţie strânsă pentru alegerile europarlamentare, dacă se va menţine acesta tendinţă de erodare a partidelor de la guvernare şi de creştere a celor din opoziţie.
Prin urmare, cu un an înainte de primele alegeri, toate partidele au timpul necesar pentru a-şi calibra mesajele, politicile, acţiunile astfel încât să modifice această tendinţă.
Deşi dificil, nu este chiar imposibil, însă sunt vitale înţelepciunea politică, o conectare mai bună cu agenda reală a populaţiei, o capacitate de comunicare mult îmbunătăţită şi, mă încăpăţânez să o spun, responsabilitate, onestitate, rezultate şi cât mai puţin populism deşănţat”, conchide Ştefureac.
