Sondaj european: 37% dintre români nu știu dacă Rusia este „prieten” sau „dușman”
Un sondaj recent realizat în mai multe țări sugerează că europenii s-au apropiat în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina. Sondajul mai arată că, în prezent, europenii sunt de acord că Rusia este adversarul din acest război.
De asemenea, sondajul mai arată că europenii s-au apropiat în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina.
Până în prezent, aliații occidentali ai Ucrainei au fost surprinzător de uniți în sprijinul acordat Kievului. În paralel, Vladimir Putin speră că opinia publică occidentală se va schimba, lăsând Ucraina în aer.
În discursul său despre starea națiunii, ținut cu câteva zile înainte de aniversarea invaziei din Ucraina, președintele rus a arătat foarte clar că prevede un război lung, sperând ca sprijinul occidental pentru Kiev să fie epuizat astfel încât Moscova să poată învinge în acest război.
Europenii sunt uniți și susțin independența Kievului
După 12 luni de luptă, aliații au devenit mai uniți față de cum erau până acum. Un sondaj multinațional al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) - realizat în ianuarie 2023 în zece țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) - arată că europenii sunt surprinzător de uniți în determinarea lor de a susține independența Kievului.
Întrebarea este dacă ar putea unitatea opiniei publice europene să-l surprindă pe Putin - la fel cum a făcut-o spiritul de luptă al ucrainenilor.
Sondajul ECFR arată remarcabila reunire a Europei și explică modul în care liderii europeni se pot poziționa pentru provocările viitoare.
Mobilizarea publicului european
În mai 2022, un sondaj important al ECFR a arătat că, deși europenii erau uniți, condamnau războiul și își doreau ruperea relațiilor cu Rusia, erau profund divizați în ceea ce privește modul în care vedeau sfârșitul războiului.
„Tabăra păcii”. Un grup credea că era cel mai important ca războiul să se încheie cât mai curând posibil, chiar dacă acest lucru însemna ca Ucraina să facă concesii Rusiei.
„Tabăra jusțiției”. Un alt grup credea că numai o înfrângere clară a Rusiei ar putea aduce pacea, chiar dacă acest lucru ar însemna un război mai lung.
În 2022, analiza ECFR a indicat că „tabăra păcii" a fost mai mare decât „tabăra justiției".
Dorința ca războiul să se încheie cât mai curând posibil a predominat în majoritatea țărilor europene chestionate. A existat o preferință deosebit de puternică pentru această opțiune în Italia, Germania, România și Franța.
Polonia a fost singura țară în care mai multe persoane au dorit să vadă Rusia pedepsită pentru agresiunea sa, chiar dacă acest lucru ar fi însemnat un război mai lung.
Nouă luni mai târziu, imaginea s-a schimbat. Având în vedere că „a riposta" la agresiunea Rusiei se referă din ce în ce mai mult la recâștigarea întregului teritoriu al Ucrainei, nu doar la pedepsirea Rusiei, ECFR a formulat diferit opțiunea unui război lung în sondajul din 2023.
A fost adăugat un al treilea răspuns posibil - dominația occidentală a lumii ar trebui împinsă înapoi, chiar dacă aceasta înseamnă acceptarea agresiunii teritoriale a Rusiei împotriva Ucrainei. Sondajul 2023 a fost realizat și în China, India, Turcia, Rusia și Statele Unite.
Rezultatale indică faptul că dorința ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie cât mai repede posibil nu mai este la fel de populară în rândul europenilor.
În mai multe țări - Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie - există acum o preferință clară pentru ca Ucraina să își recâștige tot teritoriul, chiar dacă acest lucru înseamnă un război mai lung.
În Germania și Franța, numărul celor care ar dori ca războiul să se încheie cât mai curând posibil a scăzut semnificativ.
În Germania, aproape la fel de mulți oameni doresc acum ca Ucraina să își recupereze tot teritoriul, ca și cei care doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.
În Franța, opțiunea războiului de lungă durată are un ușor avans față de opțiunea de a pune capăt războiului cât mai curând posibil.
Doar în Italia și în România sunt mult mai mulți oameni care cred că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil.
Rezultatele acestui sondaj confirmă că în Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie, majoritatea oamenilor susțin cu tărie obiectivele Kievului în război.
În Franța, Germania, Spania și Portugalia părerile sunt împărțite cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul.
În Italia și România există preferința pentru ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.
Cum este perecepută Rusia de europeni
În fiecare țară chestionată, opinia predominantă este acum că Rusia este un adversar (de la doar 32% în România la 77% în Estonia).
32% din respondenții din România au spus că sunt de părere că Rusia este un adversar, în timp ce 37% au spus că nu știu dacă dacă Rusia este „prieten” sau „dușman”.
La întrebarea „care dintre următoarele răspunsuri reflectă cel mai bine viziunea voastră despre ceea ce reprezintă Rusia pentru țara voastră?” – 4% au spus că Rusia este un „aliat – care ne împărtășește interesele și valorile”; 15% au spus că este „un partener necesar - cu care trebuie să cooperăm în mod strategic”; 37% au spus că „nu știu” dacă Rusia este „prieten” sau „dușman” pentru țara noastră; 12% au spus că Rusia este „un rival - cu care trebuie să concurăm” și 32% au spus despre Rusia că este „un adversar - cu care ne aflăm în conflict”.
În cele nouă state membre ale UE chestionate, doar 2% dintre respondenți văd Rusia ca pe un aliat, iar 12% o consideră un partener necesar pentru țara lor.
De asemenea, 66% dintre respondenți văd Rusia fie ca pe un adversar, fie ca pe un rival.
În mai 2022, majoritate considera că Rusia trebuie condamnată pentru agresiunea sa din Ucraina.
În fiecare țară intervievată atunci, peste 50% dintre respondenți (variind de la 56% în Italia la 90% în Finlanda) au considerat că Rusia este principalul responsabil pentru izbucnirea războiului - mai degrabă decât Ucraina, UE sau SUA.
În mod similar, în fiecare dintre cele zece țări intervievate, majoritatea era în favoarea acordării unui ajutor economic mai mare Ucrainei - variind de la 51% în Italia la 76% în Suedia.
Aproape peste tot (cu excepția Italiei și a României), o majoritate a susținut, de asemenea, trimiterea de arme și echipamente militare suplimentare Ucrainei.
Între timp, armata ucraineană a reușit să recupereze peste 50% din teritoriile ocupate de Rusia începând cu 24 februarie. Succesele sale din vara și toamna anului trecut au făcut ca o victorie ucraineană să pară acum mai realistă.
Rezultatele unui alt sondaj recent indică faptul că majoritatea europenilor cred acum că Ucraina va câștiga războiul.
Oamenii raportează o schimbare în percepția lor despre cât de puternice sunt Rusia și UE. Mulți europeni consideră că Rusia este mai slabă acum decât înainte de război.
În cele nouă țări UE intervievate, o medie de 46% consideră Rusia la fel de slabă sau mai slabă decât înainte, în timp ce 33% o consideră puternică sau mai puternică. Răspunsurile nu prezintă o imagine uniformă. Pentru persoanele din Marea Britanie, Danemarca, Polonia, Estonia și Germania, este clar că războiul a demonstrat slăbiciunea Rusiei.
De asemenea, europenii împărtășesc acum percepția generală că UE este la fel de puternică precum o vedeau înainte sau chiar mai puternică decât credeau.
În toate cele nouă țări UE intervievate, majoritatea (54% în medie) celor care consideră că UE este mai puternică doresc ca Ucraina să își recupereze întregul teritoriu, în timp ce doar 25% doresc ca războiul să înceteze cât mai curând posibil.
Această schimbare de percepție ar putea fi legată și de faptul că unele dintre scenariile catastrofale de care se temeau oamenii la începutul războiului nu s-au materializat - în special în ceea ce privește escaladarea nucleară.
Ultimul sondaj demonstrează că, în comparație cu acum un an, numărul europenilor care se tem de un război nuclear a scăzut.
În mod similar, în România, percepția potrivit căreia o acțiune militară rusă împotriva țării este cea mai mare amenințare a scăzut de la 21 la 16%.
