Klaus Iohannis si reprezentantii partidelor parlamentare au semnat acordul pentru Aparare. Ce contine acest document

Ceremonia din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni a inceput cu intonarea imnului national.

Acordul a fost semnat mai intai de seful statului, Klaus Iohannis, urmat de liderii partidelor parlamentare. Au semnat, astfel, presedintele PSD, premierul Victor Ponta, copresedintele PNL, Alina Gorghiu si prim-vicepresedintele Catalin Predoiu, presedintele UDMR, Kelemen Hunor, presedintele UNPR, Gabriel Oprea, presedintele PC, Daniel Constantin, presedintele PP-DD, Simona Man. Liderul grupului minoritatilor nationale din Parlament, Varujan Pambuccian nu a fost prezent la semnarea acestui acord.

Presedintele a multumit in discursul sau tuturor celor prezenti pentru ca au inteles cu maturitate si responsabilitate ca este nevoie de un acord privind finantarea Armatei, asumat de toate partidele politice parlamentare. ”Astazi le aratam militarilor romani ca ii respectam si ca dorim sa le imbunatatim conditiile de munca prin asigurarea finantarii necesare pentru pregatire si pentru inzestrarea cu echipament modern de lupta. Faptul ca toti cei prezenti s-au angajat sa sustina atingerea in 2017 a unui nivel de minimum de 2% din PIB pentru Aparare si sa pastram aceasta suma ca un minim pentru cel putin 10 ani arata dorinta Romaniei de a avea predictibilitate in asigurarea cheltuielilor militare”, a aratat seful statului.

Presedintele Iohannis a mai spus ca ”armata este un furnizor de securitate, dar poate sa fie si un furnizor de dezvoltare economica, pentru ca programele de inzestrare cu tehnica de lupta pot sa genereze parteneriate intre firmele de profil din tara si cele ale aliatilor nostri, precum si investitii straine si locuri de munca pentru romani”. ”Eu vad Acordul politic de sustinere a finantarii pentru Aparare si ca pe un acord implicit pentru dezvoltarea industriei nationale de aparare. Pana acum s-au spus multe vorbe, au fost facute multe strategii care au ramas de obicei doar pe hartie. Este momentul sa tratam cu toata seriozitatea acest subiect important pentru securitatea nationala si sa obtinem rezultate”, a aratat seful statului.

Citește și

Americanii trimit tancuri si vehicule blindate in Romania. "Exista riscul unei OFENSIVE in primavara"

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Potrivit lui Klaus Iohannis, prin Acordul semnat marti, aratam ”ca Romania este membru responsabil in cadrul NATO si isi intelege bine atributiile”. ”Atunci cand asteptam solidaritate din partea aliatilor nostri, intr-un moment dificil pentru securitatea regiunii noastre, trebuie sa fim constienti ca suntem datori sa marim contributia financiara pentru Armata.Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alaturi de apartenenta la NATO si la Uniunea Europeana reprezinta elementele fundamentale ale politicii noastre externe si de securitate. Va asigur ca Romania se va comporta ca un partener de nadejde!”, a afirmat Klaus Iohannis in finalul discursului.

Ce contine Acordul pentru Aparare

Acordul politic national privind cresterea finantarii pentru Aparare mentioneaza ”atingerea a patru obiective”.

Primul obiectiv este ”cresterea finantarii pentru aparare, astfel incat, la nivelul bugetului pentru anul 2017 sa se atinga 2% din PIB”. ”Garantam astfel asigurarea unui suport financiar corespunzator domeniului apararii, ca o conditie esentiala pentru buna functionare a Armatei Romaniei, prin sustinerea si dezvoltarea de programe de inzestrare si pregatire”, se precizeaza in Acord.

Al doilea obiectiv il reprezinta ”mentinerea pentru urmatorii 10 ani, in perioada 2017‐2027, a unui nivel de finantare a Armatei de cel putin 2% din PIB, iar in situatia in care resursele financiare o vor permite, cresterea acestui procent in functie de nevoile de securitate si de obligatiile pe care Romania si le poate asuma”. ”Ne angajam sa cream un cadru predictibil si stabil, astfel incat sa fie evitate pe viitor decizii prin care procentul alocat apararii sa fie diminuat sub nivelul de 2% din PIB, fapt cu efecte negative asupra capacitatii operationale a Armatei”, se mai arata in document.

Al treilea obiectiv il reprezinta ”garantarea unui consens politic national intre toate partidele parlamentare care se obliga, indiferent ca sunt la putere sau in opozitie, sa respecte angajamentul ferm de sustinere a alocarilor bugetare pentru Armata la nivelul constant de minim 2% din PIB pentru urmatorii 10 ani”.

Ultimul obiectiv cuprinde ”sustinerea planificarii bugetare multianuale a cheltuielilor militare, pentru asigurarea predictibilitatii politicii de inzestrare a Armatei Romaniei cu tehnica moderna de lupta, precum si dezvoltarea unor proiecte de cooperare intre industria nationala de aparare si companii de profil din alte state”.

Documentul prezinta motivatia pentru semnarea acestui Acord, si se refera la ”statutul nostru de tara membra a NATO si de angajamentele asumate de Romania, inclusiv in ceea ce priveste finantarea sectorului apararii”.

Acordul se mai refera la ”solidaritatea transatlantica la nivelul statelor NATO, care trebuie sa se manifeste in ceea ce priveste sustinerea cheltuielilor militare” si in conditiile in care suntem ”angajati intr-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, in cadrul caruia cooperarea, in domeniul militar este fundamentul pentru asigurarea securitatii Romaniei”.

Acordul se mai refera la ”riscurile la care este expusa Romania ca urmare a contextului geopolitic regional actual, generator de instabilitate si insecuritate si a provocarilor la care este expusa Alianta Nord Atlantica” si la ”preocuparea de asigurare a unei inzestrari corespunzatoare cu tehnica moderna de lupta pentru Armata Romaniei si de imbunatatirea permanenta a calitatii vietii personalul militar si civil care activeaza in Armata Romaniei”.

Acordul mai are ca motivatie ”convingerea ca, printr-o actiune hotaratoare si coerenta, asumata prin consensul de intreaga clasa politica, putem sa ne indeplinim ca tara angajamentele asumate in domeniul securitatii si, in acelasi timp, sa ne asiguram pacea si prosperitatea cetatenilor romani”.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl