"Martea neagra" este neconstitutionala. Modificarile aduse Codului Penal au fost respinse de Curtea Constitutionala
Curtea Constitutionala a dat astazi inca o lovitura majoritatii parlamentare formata din PSD si PNL. Judecatorii CCR au decis ca modificarile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor in 10 decembrie 2013 sunt neconstitutionale.
Decizia vine dupa ce 96 de judecatori de la Curtea Suprema, dar si parlamentari PDL, au sesizat CCR, explicand faptul ca modificarea Codului Penal este neconstitutionala. In sesizare se afirma ca s-ar putea concluziona ca anumite persoane "sunt deasupra legii", neputand fi pedepsite pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, pot fi considerate incompatibile cu functionarea statului de drept.
Si PDL a transmis Curtii Constitutionale, tot in 12 decembrie, doua sesizari privind modificarile la Codul Penal.
Parlamentarii au votat la sfarsitul anului 2013 doua proiecte de lege pentru modificarea Codului Penal, in ceea ce presa a numit drept "martea neagra". Unul dintre aceste proiecte viza controversata "superimunitate" a senatorilor si deputatilor, care - daca s-ar fi aplicat modificarile - nu ar mai fi putut fi anchetati de DNA. O doua modificare importanta a Codul Penal urmarea dezincriminarea conflictului de interese, astfel incat un parlamentar care comitea infractiuni de serviciu sa nu mai fie anchetat de DNA.
Cititi si:
-► Explicatiile parlamentarilor in fata ambasadei SUA pentru superimunitatea din noul Cod Penal
-► Crin Antonescu, despre legea care prevede superimunitatea parlamentarilor: "Am fost gresit informat"
Modificarile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor in 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justitie de anul trecut. Prin una dintre modificari, presedintele si parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal. In aceeasi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat in octombrie 2012, prin care se schimba articolul privind conflictul de interese, fiind eliminata categoria functionarilor publici.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen. De altfel, Comisia juridica a intocmit raportul cu o seara inainte, in aceeasi sedinta controversata in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii.
Modificarile au fost contestate vehement de presedintele Traian Basescu, care a spus ca acestea sunt "dramatice" si "darama zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie", precum DNA sau ANI.
Reactia lui Basescu nu a fost singulara. Astfel, Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma modificarilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate.
La randul sau, presedintele Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, sustinea ca, in urma modificarilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati".
Si CSM a criticat modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea. Comisia juridica a Camerei Deputatilor a sustinut insa ca nu avea obligatia sa ceara avizul CSM.
Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei si ambasadorul britanic, Martin Harris, precum si reprezentantii unor organizatii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de catre deputati.
Etichete: CFR, codul penal, curtea constitutionala, judecatori, superimunitate,
Dată publicare:
