Crin Antonescu, despre legea care prevede superimunitatea parlamentarilor: "Am fost gresit informat"

"Eu ii propun, ii fac o sugestie presedintelui Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, ca, in cazul in care nu a semnat, nu a formalizat legea votata in Camera Deputatilor si daca Regulamentul Camerei permite, sa o repuna in discutie in plenul Camerei Deputatilor, pentru o discutie transparenta, deschisa, amanuntita, cu argumente", a afirmat Crin Antonescu.

Liderul PNL a adaugat ca, daca acest lucru nu este posibil sau daca Valeriu Zgonea nu este de acord cu propunerea sa, atunci, in momentul in care proiectul va fi trimis Parlamentului de catre presedintele Traian Basescu pentru reexaminare, le va propune deputatilor liberali "sa respinga prin vot toate acele modificari care s-au adus si care pot fi interpretate ca fiind in scopul unei superimunitati a parlamentarilor".

Crin Antonescu a spus ca, pe fond, pozitia de principiu pe care a exprimat-o miercuri ca parlamentarii nu pot fi functionari publici, o mentine, dar ca trebuie sa admita ca informatiile pe baza carora a facut declaratii sunt "incomplete".

"Trebuie sa admit ca nu am fost suficient si corect informat. (...) Eu imi asum intreaga responsabilitate, pentru ca sunt lider al PNL, imi asum raspunderea in exclusivitate", a mai spus liderul liberal.

Citește și

Basescu: "Politicienii se ridica deasupra legii". Lista celor care au votat pentru "superimunitate"

El a anuntat ca a convocat BPN al PNL pentru vineri, la ora 12.00.

Cititi si:

-► Traian Basescu: "Politicienii se ridica deasupra legii". Lista celor care au votat pentru "superimunitate"

-► Marii corupti, iertati de legea amnistierii? Justificarile deputatilor se bat cap in cap cu cifrele

-► Blaga: PDL va intra in greva parlamentara daca puterea va veni marti in Camera cu legea gratierii

-► Efectele modificarilor din Codul Penal. Romania, pusa la zid de ambasadele SUA, UK si Olandei

De asemenea, presedintele PNL a precizat ca pozitia exprimata in ultimele zile de mai multe ambasade in Romania este una "corecta" si de luat in seama, afirmand ca spre deosebire de anul 2012 "din pacate astazi au motive sa-si exprime ingrijorarea".

"Pe fond, atata vreme cat exista dubii asupra modificarilor facute la Codul penal, aceste declaratii sunt corecte si sunt luate in seama", a afirmat Antonescu, referindu-se la reactia mai multor ambasade europene si a misiunii diplomatice a SUA in legatura cu modificarile aduse Codului Penal.

Sinteza declaratiilor:

- Din pacate, din nou despre Codul Penal.

- Informatiile pe baza carora am comentat acele declaratii ieri erau incomplete. Acest pachet de modificari la Codul Penal desi scot parlamentarii din categoria functionarilor publici, ceea ce este corect, ii mentin intr-o zona care pot fi anchetati, trimisi in judecata pentru incalcarea legilor.

- Trebuie sa admit, desi nu-mi face placere, ca nu am fost suficient informat. Exista riscul ca aceasta interpretare sa fie data. Eu nu o sa ma ascund. Informarea de care am beneficiat a fost incompleta si imi asum raspunderea. Pentru mine conteaza sa facem lucrul corect. Conteaza ca legislatia pe care noi o initiem sa nu fie preferentiala si sa nu ingradeasca capacitatea justitiei de a actiona in baza legii.

- Eu ii propun peresedintelui Camerei ca in cazul in care nu a semnat legea votata in plenul Camerei Deputatilor si daca plenul camerei permite sa o repuna in discutie in plenul Camerei, pentru o discutie deschisa, transparenta. Dar o spun inca o data, parlamentarii nu sunt functionari publici.

- Daca acest lucru nu este posibil sau domnul Zgonea nu este de acord, atunci cand proiectul va fi trimis de Presedinte la reexaminare voi propune parlamentarilor PNL sa respinga toate acele prevederi care se refera la o superimunitate.

- PNL si eu in calitate de lider al acestuia am avut si avem credinta in aceste chestiuni, dovada ca legea amnistiei a fost respins.

- Vom cere vot deschis, daca nu e deschis noi nu participam. Nu am intentionat niciodata sa protejam pe nimeni.

Basescu, despre anuntul lui Antonescu: Slava Domnului! Astia sunt ca hotul prins la furat

Presedintele Traian Basescu a declarat, joi, referindu-se la anuntul lui Crin Antonescu ca va solicita rediscutarea in Parlament a modificarilor la Codul Penal, ca "incep sa se trezeasca" si sunt "ca hotul prins la furat", adaugand ca este "o tentativa de hotie ordinara".

"Slava Domnului! incep sa se trezeasca", a spus Basescu despre anuntul liderului PNL, Crin Antonescu, potrivit caruia va cere rediscutarea Codului Penal in Parlament.

"Este o tentativa de hotie ordinara, dar eu cred ca reactia mass-media, a aliatilor nostri, a Comisiei Europene ii va face sa dea inapoi. Astia sunt ca hotul prins la furat cu ceasurile, la iesirea din casa, ce sa faca, lasa ceasurile si pleaca. Sper ca vor face pasul inapoi", a mai spus seful statului.

Juristii critica modificarile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor

Juristii critica modificarile la Codul penal adoptate marti de Camera Deputatilor, dar si proiectul de lege ce prevede majorarea limitelor de pedeapsa stabilite in gratiere si amnistiere. Argumentele sunt legate atat de efectele acestora, cat si de lipsa unei dezbateri reale pe marginea lor.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) apreciaza, intr-un raspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, ca prin propunerile de modificare, "fara o dezbatere publica reala si fara puncte de vedere exprimate de practicienii de la instantele din teritoriu", se incearca sa fie instituita o "lege penala mai favorabila" pentru categoriile de persoane referitor la care noile coduri nu contin dispozitii mai indulgente.

Astfel, prin eliminarea parlamentarilor din categoria functionarilor publici, "se va proceda la o exonerare de raspundere penala pentru toate infractiunile unde subiectul activ este un functionar public sau functionar", arata AMR.

"Apreciem ca, prin aceasta modificare, legislatia romana va intra in contradictie flagranta si cu dispozitiile conventiilor internationale anticoruptie pe care Romania le-a ratificat in anul 2002, respectiv 2004 si anume: Conventia penala impotriva coruptiei a Consiliului Europei si Conventia ONU asupra coruptiei, prin intermediul carora se solicita statelor parti ca in incriminarea coruptiei sa fie data o definitie cat mai cuprinzatoare categoriilor de functionari", sustine sursa citata.

Potrivit AMR, Romania se va afla intr-o "situatie de neconformitate cu standardele de cooperare judiciara internationala," nemaifiind in masura sa execute cereri de asistenta judiciara in materie penala cu referire la aceste categorii de persoane, atunci cand se aplica regula dublei incriminari.

Referitor la proiectul de lege ce prevede ca amnistierea sa se aplice in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de pana la sapte ani, precum si gratierea in cazul pedepselor de pana la sase ani, reprezentantii AMR sustin ca aceste limite sunt prea mari, din perspectiva efectelor juridice pe care le vor produce.

"In ce priveste sfera infractiunilor exceptate de la aplicarea beneficiului gratierii, consideram de asemenea ca este de neacceptat aplicarea beneficiului gratierii pentru o serie de infractiuni considerate grave prin modul de reglementare si natura atingerii adusa relatiilor sociale ocrotite de norma penala, cum ar fi: infractiunile de abuz in serviciu in forma calificata, luarea de mita, darea de mita, traficul de influenta, (...) infractiunea de spalare a banilor, infractiunile prevazute de Legea privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si a infractiunilor de coruptie din legea speciala", au completat reprezentantii AMR.

Judecatorul Horatius Dumbrava, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), sustine ca este "frustrant" faptul ca textul de lege privind modificarea Codului penal a mai fost discutat in Parlament, moment la care au participat si reprezentanti ai CSM, ai instantei supreme si ai Parchetului general, amendamentele fiind respinse de comisiile juridice.

"Nu stiu cum s-a ajuns sa se rediscute. Noi, CSM, nu am prezentat niciun punct de vedere. (...) Riscul, la acest moment, daca legea va fi promulgata, este acela ca s-ar goli de continut dosarele penale aflate pe rol, iar cei care au primit condamnari vor fi eliberati din inchisoare. Mai mult, notiunea de 'functionar public' nici macar comunistii nu au indraznit sa scoata", a mai spus Dumbrava.

Membrul CSM a adaugat, referitor la proiectul de lege care schimba limitele stabilite la amnistiere si gratiere, ca acestea sunt mult prea mari.

"Populatia penitenciarelor este de circa 33.000 de detinuti. Majoritatea nu sunt inchisi pentru omor, ci pentru infractiuni minore, de furt, talharie. Limita de sase ani nu inseamna decat ca mii de detinuti vor pleca acasa, insa nu exista niciun demers pentru a-i ajuta pe acesti oameni sa se reintegreze. Nu se stie daca nu cumva, pentru ca nu exista o reeducare a acestora, ei nu vor iesi si nu vor comite noi infractiuni", a comentat Dumbrava.

Judecatorul Mihail Udroiu, detasat la DIICOT, a declarat, ca trebuie analizat impactul pe care il va avea Codul Penal daca modificarile vor intra in vigoare, el adaugand ca "este cale lunga pana la acel moment".

"Referitor la amnisitere si gratiere, trebuie mentionat ca niciuna dintre legile de pana acum nu a depasit limita de pedeapsa de cinci ani, ca sa nu vorbim de sapte ani. Interesant de vazut este daca a fost facut un studiu de impact cu privire la aceasta lege. Pe calcule generale, nu poti face o judecata de valoare", a spus Udroiu.

Potrivit lui Udroiu, Administratia Nationala a Penitenciarelor ar fi trebuit sa realizeze un studiu din care sa reiasa efectele concrete cu privire la populatia din penitenciare si procentul persoanelor care ar putea sa iasa din inchisoare, daca legea va intra in vigoare in aceasta forma.

"Daca se constata cu 1 - 2% dintre condamnati vor iesi din penitenciar, atunci legea nu isi atinge scopul propus. Astfel, ar trebui ca proiectul de lege sa arate si impactul previzibil pe care in are asupra condamnatilor, fie ca ei executa pedeapsa cu executare, fie cu suspendare", a mentionat magistratul.

Mihail Udroiu a adaugat ca principala motivatie privind gratierea pedepselor de pana la sase ani si amnistierea celor de pana la sapte ani ar fi rezolvarea problemelor pe care Romania le are cu Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). Asta in conditiile in care statul roman a pierdut mai multe procese la CEDO, din cauza conditiilor de detentie.

"Daca problema de la Strasbourg nu este rezolvata, atunci inseamna ca legea nu are niciun efect", a completat Udroiu.

Referitor la scoaterea presedintelui si a parlamentarilor din randul functionarilor publici, avocatul Georghita Mateut a declarat ca aceasta categorie trebuie, in opinia lui, definita.

"Trebuie sa se faca modificari ale definitiei legale a functionarilor publici, pentru a putea fi scoase anumite categorii profesionale", considera avocatul.

Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect de lege prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal.

Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea articolului 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Prin aceasta decizie, presedintele si parlamentarii ies si de sub incidenta articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept "fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura".

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen. De altfel, Comisia juridica a intocmit raportul luni seara, in aceeasi sedinta controversata in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii.

Conform raportului, obtinut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus si adoptat de Comisia juridica, presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede ca "prin «functionar public» se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 (autoritati, institutii publice, persoane juridice de interes public - n.r.)". De asemenea, "prin «functionar» se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat".

Comisia juridica a introdus un nou alineat potrivit caruia: "Sunt exceptati de la dispozitiile art. 147, Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, acestia raspunzand penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispozitiile legilor speciale in baza carora isi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea dispozitiilor prezentului alineat".

Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma acestor modificari aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate.

DNA a precizat ca presedintele, senatorii si deputatii, avocatii, notarii si executorii judecatoresti nu vor mai putea fi cercetati si sanctionati pentru infractiuni de coruptie si infractiuni asimilate celor de coruptie, cum ar fi luarea de mita si abuzul in serviciu.

"Mentionam ca pe rolul instantelor de judecata se afla in curs de judecare sau in executarea pedepselor un numar de 28 de parlamentari, in cauze instrumentate de DNA", a aratat institutia, intr-un comunicat de presa.

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la randul sau, modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea.

Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, ca va retrimite Parlamentului legea prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici, el mentionand ca "nu putem confunda Presedintia si Parlamentul cu un butic din Gara de Nord".

Seful statului a mai spus ca modificarile la Codul penal adoptate de Camera Deputatilor sunt "dramatice" si "darama zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie" precum DNA sau ANI.

Ministerul Culturii ar putea ramane fara sef

Declaratiile lui Barbu vor fi analizate de Consiliul pentru Combaterea Discriminarii, iar liderii PNL vor discuta cazul la inceputul saptamanii viitoare.

Surse din interiorul partidului au vehiculat deja un posibil inlocuitor, in persoana senatorului Gigel Stirbu.

Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri, ca premierul Victor Ponta trebuia sa il demita pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, imediat, chiar de la Johannesburg, aratand ca acesta nu poate demisiona pentru ca "este un om cu handicap sufletesc".

"Unui om care spune asa ceva nu poti sa-i pretinzi sa-si dea demisia, pentru ca el este cu handicap sufletesc. Un astfel de om, ca-i politician, ca-i om simplu, este un om care are handicap sufletesc, deci nu te poti astepta la un astfel de individ sa aiba responsabilitatea gestului demisiei. Dar premierul trebuia sa il demita imediat", a spus seful statului, conform Mediafax, care  citeaza B1Tv.

Presedintele a aratat ca cei mai multi seropozitivi din Romania sunt acei bebelusi care, pe vremea regimului Ceausescu, erau vaccinati la nastere.

"Noi toti stim de unde provine numarul mare de seropozitivi, de la acele injectii care se faceau copiilor, bebelusilor in spitale in ultimele luni, in ultimii ani ai regimului Ceausescu si in primii ani de democratie, dupa '90, plecau copiii infectati de la nastere", a spus Traian Basescu.

"Sa spui asa ceva este numai rezultatul unui suflet marunt. Premierul trebuia sa ii anunte destituirea de la Johannesbourg. Sunt oameni lipsiti de responsabilitate. Trebuie sa plece Barbu imediat", a sustinut Basescu. 

Consuma produse 100% romanesti si ajuta micile business-uri sa creasca! Vezi aici oferta din Saptamana Romaneasca ---> saptamanaromaneasca.stirileprotv.ro/producatori.php

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă