Guvernul Bolojan își asumă răspunderea în parlament, din nou, pe reforma pensiilor speciale ale magistraților

Guvernul Bolojan a aprobat în ședința de vineri, 28 noiembrie, proiectul de reformă a pensiilor speciale ale magistraților, asta după ce versiunea anterioară a picat la Curtea Constituțională. Acum, Executivul urmează să-și asume, din nou, răspunderea în Parlament.

„Senatul este pregătit pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru proiectul pensiilor magistraților chiar săptămâna viitoare. Dacă România, cu participatea tuturor instituțiilor ei, va reuși să aibă o lege a pensiilor magistraților promulgată până la finalul anului, banii din PNRR pot fi salvați. Premierul Ilie Bolojan a mers înainte cu această reformă, solicitată și așteptată de români, pentru eliminarea unor inechități sociale. A venit momentul să fie asumată, înțeleasă și pusă în practică”, a transmis Mircea Abrudean, președintele Senatului.

Aprobarea proiectului vine în ultima zi în care România o mai avea la dispoziție pentru a îndeplini jalonul din PNRR legat de pensiile speciale. Termenul limită pentru această reformă este de 28 noiembrie.

Dragoş Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a avertizat în urmă cu două săptămâni că termenul de 28 noiembrie pentru reforma pensiilor speciale nu poate fi prelungit.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a avertizat că ”lucrurile sunt foarte clare”: „În forma pe care o propusese Guvernul Bolojan, bifam acest jalon. Fără această reformă…nu bifăm acest jalon. Nu se poate negocia termenul de 28 noiembrie. Pe partea de conţinut, n-ai ce să negociezi. Practic, trebuie să propui ceva Comisiei Europene care să îndeplinească cerinţele pe care le-ai asumat în reformă. Nu sunt nişte lucruri pe care să ni le fie impus cineva, sunt nişti lucruri care noi, România, le-am asumat ca partea unui exerciţiu legat de sustenabilitatea finanţelor publice şi echitatea sistemului de pensii”.

Dragoş Pîslaru respingea în acel moment și informaţiile transmise în mod repetat de către reprezentanţii magistraţilor potrivit cărora jalonul ar fi fost îndeplinit de mult: „Deci, ca să fie foarte clar, am auzit inclusiv propuneri în cursul zilei de ieri în care era ideea să facem un fel de acord că, de fapt, am îndeplinit acest jalon. Astea sunt nişte lucruri pe care eu nu le înţeleg. E în spaţiu public această idee, cum că jalonul ar fi fost îndeplinuit, că de fapt discuţia cu privire la PNRR este una inexistentă (…) Nu există o astfel de asumţie, ca să fiu foarte explicit, că jalonul este îndeplinit altfel decât printr-o reformă cum a propus Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan”.

Ce prevede noua reformă a pensiilor speciale

Proiectul de Lege prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:

► Stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;

► Instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;

► Instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani;

► Creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;

► Introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;

► Introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, iar nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat;

► Stabilirea unei noi eșalonări a valorificării perioadelor de vechime asimilată care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu, pe o perioadă de 10 ani de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, respectiv până la 31 decembrie 2035.

Potrivit reglementării propuse, perioada de 5 ani vechime în funcții/profesii asimilate va fi treptat eliminată, cu scăderea unui an de vechime asimilată la fiecare doi ani calendaristici. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2036, această posibilitate va fi complet eliminată. Totuși, etapizarea are ca obiectiv respectarea principiului securității juridice, eliminarea perioadei de 5 ani fiind realizată în mod treptat și predictibil.

► Stabilirea unui cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării;

► Modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.

Articol recomandat de sport.ro

Mesaj dur pentru Mircea Lucescu de la fostul jucător: "Nu m-ai lăsat să-mi văd mama în comă! Mă bucur că fiul tău ți-e alături acum"