Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ proiectului Guvernului Bolojan privind pensiile magistraţilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat un aviz negativ, joi, proiectului privind pensiile speciale ale magistraților, inițiat de Guvernul Bolojan. Avizul este consultativ, iar Guvernul îşi poate asuma răspunderea pentru adoptarea actului normativ.
Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Claudiu Sandu, spune că, dacă vor intra în vigoare noile modificări la pensiile de serviciu, vor fi trei tipuri de pensionari în magistratură - ''pensionarii epocii Dragnea, cu o pensie mai mare decât salariul cu 20 - 25%, pensionarii din 2023, cu un salariu de 100% din net, şi următorii care vor munci până la 65 de ani şi vor avea pensie la jumătate''.
"Magistraţii sunt cetăţeni, ca oricare alţii, nu au avut niciodată o problemă cu ieşirea la pensie la 65 de ani, deşi ar trebui să mă întrebaţi dumneavoastră, ca cetăţean, dacă vreţi să fiţi judecat de un judecător de 65 de ani. (...) Principala problemă este această inechitate care se stabileşte prin această lege. Faţă de pensionările anterioare vor fi trei tipuri de pensionari în magistratură - pensionarii epocii Dragnea, cu o pensie mai mare decât salariul cu 20 - 25%, pensionarii din 2023, cu un salariu de suta la sută din net, şi următorii care vor munci până la 65 de ani şi vor avea pensie la jumătate. Dacă vi se pare echitabil, mie nu mi se pare, motiv pentru care ne opunem unei asemenea reglementări", a declarat jurnaliştilor Claudiu Sandu, la ieşirea de la CSM.
Înainte să se ia această decizie, joi dimineață, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiției, Lia Savonea, a afirmat că va vota ”categoric” împotriva noului proiect.
Și procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au cerut CSM să dea aviz negativ la acest proiect.
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, inițiat împreună de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat recent în procedură de transparență decizională.
”Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă”, a transmis Executivul într-un comunicat oficial.
Guvernul a mai anunţat că perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.
„În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieşirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani”, arată sursa citată.
Șeful Guvernului a declarat într-un interviu pentru Știrile ProTV, că față de proiectul care a fost promovat în Parlament data trecută, „există o singură modificare substanțială”, respectiv creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani să se facă ”nu în 10 ani, cum era în primul proiect, ci în 15 ani”.
Pe de altă parte, plafonarea pensiilor la maxim 70% din ultimul salariu net a rămas în forma inițială, a mai spus premierul.
