Ar fi al optulea premier de după Revoluție demis prin procedura guvernamentală. Cel mai longeviv guvern din istoria postdecembristă a României a fost executivul lui Nicolae Văcăroiu, care a „domnit”, fără întrerupere, 1.484 de zile. I-au urmat Adrian Năstase – 1.464 de zile și Călin Popescu-Tăriceanu – 1.454 de zile, obținute din două cabinete – Guvernul Tăriceanu I și Guvernul Tăriceanu II. Niciunul dintre cele trei guverne nu a căzut „victimă” unei moțiuni de cenzură.
La 20 de ani de la Revoluție, ca primul Executiv – Guvernul Boc – să cadă prin votul cu bile al colegilor lui. În cei 17 ani de atunci, alte cinci guverne și-au încheiat mandatul prin moțiune de cenzură, unul – Grindeanu – demis chiar de propriul partid.
Emil Boc: primul guvern demis
Guvernul Emil Boc I a fost învestit la 22 decembrie 2008 și a fost demis prin moțiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat. Moțiunea „11 împotriva României” a fost inițiată de PNL și UDMR și a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieșise de la guvernare. Boc a rămas apoi o figură centrală în PDL și a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ceea ce arată că o moțiune nu înseamnă neapărat sfârșitul carierei politice.
Mihai Răzvan Ungureanu: mandatul record negativ
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit la 9 februarie 2012 și demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile, ceea ce îl face cel mai scurt mandat postdecembrist. Moțiunea „Opriți guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!” a trecut cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi, într-un moment de maximă tensiune politică. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern.
Sorin Grindeanu: răsturnat de propriul partid
Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 și a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Moțiunea de cenzură a fost un caz neobișnuit, fiind inițiată de PSD și ALDE, adică de aceeași zonă politică ce susținuse guvernul la început. Votul final a fost de 241 pentru și 10 împotrivă, iar după demitere Grindeanu a părăsit executivul, episodul rămânând unul dintre cele mai spectaculoase conflicte interne ale PSD.
Viorica Dăncilă: pierdere la limită
Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 și demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcție. Moțiunea a trecut cu 238 de voturi pentru, din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare. Demiterea a fost susținută de o coaliție largă a opoziției, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR și Pro România, alături de parlamentari neafiliați și o parte din minorități.
Ludovic Orban: dărâmat după asumare
Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 și demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moțiunea a trecut cu 261 de voturi pentru și 139 împotrivă, după ce executivul își asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moțiune depusă ca reacție directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.
Florin Cîțu: record de voturi pentru schimbare
Guvernul Florin Cîțu a fost învestit la 23 decembrie 2020 și demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moțiunea a strâns 281 de voturi pentru și 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obținut vreodată de o moțiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliția PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiției Stelian Ion și disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moțiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîțu au votat inclusiv parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor.
Cum se depune și cum se votează moțiunea de cenzură
Moțiunea de cenzură reprezintă cel mai puternic instrument parlamentar prin care poate fi sancționată activitatea unui Guvern.
În România, acest mecanism este reglementat strict atât prin Constituție, cât și prin regulamentele Parlamentului, fiind utilizat în momente-cheie, atunci când majoritatea politică este pusă sub semnul întrebării.
În contextul politic actual sau în situații similare, moțiunea de cenzură ajunge în prim-plan atunci când opoziția sau chiar o parte din coaliția de guvernare consideră că Executivul nu mai are susținerea necesară pentru a continua mandatul. Însă dincolo de miza politică, procedura este una clară și bine delimitată.
Primul pas în acest proces este inițierea documentului. Pentru ca o moțiune de cenzură să poată fi depusă, este necesară semnătura a cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor. Această condiție asigură faptul că demersul are o bază politică solidă și nu este unul pur simbolic.
Odată redactată și semnată, moțiunea este depusă oficial la Parlament. În același moment, documentul este comunicat Guvernului, astfel încât Executivul să fie informat în mod formal despre inițiativă și să își poată pregăti poziția.
După depunere, moțiunea este citită în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Acest moment marchează începutul oficial al procedurii parlamentare și deschide perioada de dezbatere politică intensă.
