Furați de grija coronavirusului, deputații au adoptat tacit autonomia Ținutului Secuiesc. Ce se va întâmpla acum

×
Codul embed a fost copiat

Camera Deputaților a adoptat tacit pe 23 aprilie autonomia Ținutului Secuiesc, pentru că nu a dezbătut și votat în termenul legal de 45 de zile propunerea legislativă inițiată în acest sens de doi deputați UDMR. Senatul a devenit acum for decizional.

 

Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc a fost depus la Camera Deputaților pe 23 decembrie 2019 de deputații UDMR Biro Zsolt Isvan și Terza Kulcsar Jozsef Gyorgy.

Proiectul a primit ulterior avize negative de la mai multe comisii de specialitate, inclusiv un punct de vedere negativ de la Guvern, pe 16 aprilie.

Problemele ridicate de starea de urgență instaurată în contextul pandemiei de coronavirus, precum și de absența aleșilor, au făcut uitat proiectul, astfel încât acesta a fost adoptat tacit pe 23 aprilie, data la care trebuia dezbătut și votat.

Citește și
Bani
PSD: De la 1 iunie, consiliile judeţene şi marile primării vor intra în colaps financiar

Propunerea legislativă a fost astfel înaintată în mod automat către Senat, care a devenit for decizional în privința autonomiei Ținutului Secuiesc.

 

Lista teritoriilor și forma de administrare a Ținutului Secuiesc

 

Legea adoptată tacit de deputați include lista de teritorii ale Ținutului Secuiesc, formele de administrare independentă, precum și faptul că limba maghiară devine aici limba oficială, alături de cea română.

”Regiunea are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice. Acest drept include adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, se arată în proiectul adoptat de deputații români.

Documentul integral al ”Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc” poate fi consultat la finalul acestui articol.

Articolul 3 al propunerii legislative arată că ”autonomia regiunii Ținutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român”.
”Cu respectarea acestui principiu:
a) Competențele, în limitele prezentului statut, pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare.

b) Delegarea de competență trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale și financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competențe adiționale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire.

c) Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competențe trebuie să se bucure, atât cât este posibil și in limitele legii, de libertatea de a-și adapta exercitarea acestora la condițiile specifice regiunii și la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate și conform doleanțelor locuitorilor regiunii”, se mai arată în proiect.

Articolul 4 al propunerii arată că ”teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scauul istoric Mureș (Marosszek) care aparține județului Mureș”.
Practic, este vorba despre următoarele regiuni, după cum sunt stipulate în proiectul adoptat tacit de Camera Deputaților.
Scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești.
a) Scaunul Kczdi (Kczdiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Secuiesc (Kczdivasarhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședinta la Covasna (Kovzszna),
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy),
d) Scaunul Ciuc (Csikszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea Ciuc (Csikszereda),
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szckelyudvarhely),
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyoszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyoszentmiklos),
g) Scaunul Mureș (Marosszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Mureș (Marosvasarhely),
h) Scaunul Micloșoara-Brăduț (Miklosvar-Bardoc) (Miklosvar-Bardocszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barot)
”.

Conform Articolului 5, ”Autonomie regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret si liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta”.

 

Citește și...
Iohannis: „Banii românilor au fost risipiţi de guvernele pesediste
Iohannis: „Banii românilor au fost risipiţi de guvernele pesediste"

Nu toţi politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă de români, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, care a susţinut că în Parlament a văzut un "spectacol ciudat".

PSD: De la 1 iunie, consiliile judeţene şi marile primării vor intra în colaps financiar
PSD: De la 1 iunie, consiliile judeţene şi marile primării vor intra în colaps financiar

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, susţine că, de la 1 iunie, consiliile judeţene şi primăriile de municipii vor intra în colaps financiar.

La prima şedinţă off-line, parlamentarii nu au respectat distanţarea socială şi au vorbit la ureche
La prima şedinţă off-line, parlamentarii nu au respectat distanţarea socială şi au vorbit la ureche

După o lună de ședințe prin telefon ori pe WhatsApp, Parlamentul și-a deschis joi porțile pentru reporteri și câțiva aleși.

Recomandări
Un medic de la maternitatea Polizu este acuzat că lăsa copiii născuţi prematur să moară. Se fac anchete
Un medic de la maternitatea Polizu este acuzat că lăsa copiii născuţi prematur să moară. Se fac anchete

Un grav caz de malpraxis este anchetat de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti: o femeie acuză un medic ginecolog de la maternitatea Polizu din Capitală că i-ar fi lăsat bebeluşul, o fetiţă născută prematur la şase luni, să moară.

Premiul Nobel pentru Pace 2022 a fost câștigat de un activist din Belarus și două organizații pentru drepturile omului
Premiul Nobel pentru Pace 2022 a fost câștigat de un activist din Belarus și două organizații pentru drepturile omului

Câştigătorii Premiului Nobel pentru Pace 2022 au fost anunțați vineri la Oslo, Norvegia. În total, 343 de nominalizaţi – 251 de persoane şi 92 de organizaţii – au concurat pentru premiu în acest an, potrivit Institutului Nobel.

Cine este Guido Reil, europarlamentarul german care a catalogat România drept „Vestul Sălbatic al UE”
Cine este Guido Reil, europarlamentarul german care a catalogat România drept „Vestul Sălbatic al UE”

Guido Reil a făcut declarații controversate în Parlamentul European, comparând România cu “Vestul Sălbatic“, stârnind indignarea europarlamentarilor români prezenți.