Expert Forum, despre alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Campania s-a mutat, practic, în precampanie, fiecare face ce vrea”

62500380
Shutterstock

Organizația Expert Forum (EFOR) solicită politicienilor care şi-au anunţat candidatura la alegerile locale parţiale şi partidelor care îi sprijină să transparentizeze finanţarea politică şi a campaniei electorale.  

Specialiștii de la EFOR spun că legislaţia deficitară şi lipsa de transparenţă din partea competitorilor ”transformă precampania într-o zonă gri, iar alegătorul nu înţelege de unde provin banii şi pe ce se cheltuie”.

”Mai mult, există riscul ca această perioadă să fie mai bine finanţată decât campania în sine, ceea ce înseamnă că ne minţim singuri cu privire la transparenţa şi integritatea procesului electoral.”, se arată în comunicatul EFOR.

Expert Forum spune că, de când au crescut semnificativ subvențiile, finanțarea campaniilor electorale a devenit tot mai ”opacă”.

Mai mult, campania s-a mutat, practic, în precampanie, de când legea a interzis practic candidaţilor să folosească publicitatea electorală stradală în timpul campaniei propriu-zise. Măsura e nefastă, iraţională, contrară interesului public. Dacă pentru finanţarea campaniei există reguli care să asigure cât de cât transparenţa, în săptămânile dinaintea începerii perioadei de campanie fiecare face ce vrea, cu minime restricţii legale. E imposibil pentru cetăţean să înţeleagă de unde vin banii candidaţilor şi cât şi cum se cheltuie, în timp util ca să voteze informat", spune Septimius Pârvu, coordonator program electoral Expert Forum.

Expert Forum oferă ca exemplu alegerile pentru Primăria Capitalei, unde numai costurile cu panourile electorale depăşesc suma maximă admisă.

"Ştim, de exemplu, că pentru alegerile din decembrie un candidat la primăria generală sau la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean poate strânge şi cheltui cel mult 810.000 de lei. Suma e relativ mică. Dar de câteva zile, Bucureştiul este plin deja de panouri gigantice şi maşini cu afişaj electronic. Partidele plătesc, cel mai probabil, în acelaşi timp şi pentru promovare în presă. E greu de crezut că aceste cheltuieli nu depăşesc cei 810.000 de lei. Dacă precampania costă mai mult decât campania, dar ne facem că ne uităm doar la rapoartele de venituri şi cheltuieli din luna propriu-zis "electorală", ne minţim singuri. Exact aşa a fost şi până acum. În 2024, partidele au cheltuit cele mai mari sume pentru presă şi propagandă, aproape 70 de milioane de lei în total, în lunile aprilie şi octombrie, fix înaintea începerii campaniilor electorale pentru locale şi prezidenţiale - iar noi ne prefacem că sumele acestea n-au influenţat alegătorul exact în sensul în care o face o campanie propriu-zisă", mai spune Septimius Pârvu.

El mai explică faptul că materialele de promovare ale unor candidaţi la alegerile din decembrie ascund sigla partidului cât de mult se poate, probabil pentru că aceste cheltuieli se fac din subvenţii, deci pentru "promovarea partidului".

"E o ipocrizie evidentă: ni se cere să credem că aceşti bani sunt "pentru promovarea partidului', cum cere legea, când de fapt sunt, evident, campanie electorală pentru candidatul partidului în cauză. Având în vedere lacunele din lege, dar şi dreptul fundamental al alegătorilor de a înţelege cum se finanţează politica, solicităm candidaţilor la alegerile din 2025: să fie mai transparenţi decât le-o cere o lege deficitară şi să explice publicului, din proprie iniţiativă şi în timp util, de unde le vin banii şi pe ce îi cheltuie, înainte de începerea campaniei electorale; să transparentizeze contractele plătite din subvenţii - bani publici, care credem că vor fi intens folosiţi în această perioadă. Secretomania bazată pe o lege defectuoasă şi pe invocarea confidenţialităţii comerciale, pentru bani publici, dăunează democraţiei; să împingă în propriul partid reforma legii, pentru a remedia aceste probleme şi pentru a creşte transparenţa procesului. Trebuie rezolvate odată aceste lipsuri înainte să intrăm într-un nou ciclu electoral", afirmă reprezentantul EFOR.

Alegeri locale parțiale în București și alte localități

Duminică, 2 noiembrie, a început perioada electorală pentru alegerile locale parţiale care se desfăşoară în Bucureşti, judeţul Buzău, dar şi în 12 localităţi din 10 judeţe, potrivit Agerpres.

Pe 7 decembrie, sunt organizate alegeri pentru primarul general al Capitalei şi pentru preşedintele CJ Buzău, dar şi pentru desemnarea unor primari în 12 localităţi, respectiv comuna Remetea (judeţul Bihor), comuna Mihai Eminescu (judeţul Botoşani), comuna Marga (judeţul Caraş-Severin), comunele Dobromir şi Lumina (judeţul Constanţa), oraşul Găeşti (judeţul Dâmboviţa), comuna Sopot (judeţul Dolj), comuna Valea Ciorii (judeţul Ialomiţa), comuna Vânători (judeţul Iaşi), comunele Poienile de sub Munte şi Şieu (judeţul Maramureş), comuna Cârţa (judeţul Sibiu).

Pentru funcţia de primar general al Capitalei şi-au anunţat candidatura Daniel Băluţă (PSD), Ciprian Ciucu (PNL), Cătălin Drulă (USR), Anca Alexandrescu (independent, susținut de AUR), Liviu Negoiță (PUSL), Vlad Gheorghe (independent), George Burcea (POT).

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Mark Rutte, la Cotroceni: „În cazul unui atac, 31 de ţări vor veni în apărarea României, aşa funcţionează NATO”

Mark Rutte, Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a sosit la București pentru o vizită oficială de două zile. Secretarul general al NATO a sosit la Palatul Cotroceni și a fost întâmpinat de președintele Nicușor Dan.

Nicu Ştefănuţă: „Cum v-aţi simţi dacă românii noştri ar fi bătuţi în străinătate doar pentru că sunt români”

Nicu Ştefănuţă, unul dintre vicepreședinții Parlamentului European, a reacționat, miercuri, în urma incidentelor violente în care lucrători străni au fost atacaţi în România şi consideră că faptele sunt ”demne de infracţiuni penale agravante”.

Câți bugetari vor fi concediați. Coaliția a ajuns la un acord. Schimbări și în privința veniturilor angajaților de la stat

Coaliția de guvernare a ajuns la un acord pentru reforma administrației publice. 13.000 de angajați vor fi eliberați din funcție. În plus, cumulul pensiei cu salariul a fost interzis, la stat, dar tot există o portiță.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.