La finalul lunii iunie, Ilie Bolojan a fost reales în fruntea PNL. De asemenea, Dan Motreanu a intrat în noua echipă ca prim-vicepreședinte, iar Robert Sighiartău a fost ales secretar general.
Posturi de vicepreședinți au primit inclusiv cei care s-au înscris recent în partid, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru.
Cei 18 liberali care au deschis acțiunile în justiție au cerut convocarea Biroului Politic Național, dizolvat la Congresul din 21 iunie, și intrarea la guvernare. Până la sentința finală, cei din tabăra anti-Bolojan s-au întors pe funcțiile pe care le ocupau.
Judecătorii au respins apărările PNL, afirmând că întreaga procedură a Congresului s-a bazat pe un statut încă neaprobat de instanță
Un aspect analizat de instanță a fost cine poate fi chemat în judecată pentru aceste hotărâri. PNL a invocat faptul că președintele partidului și secretarul general, care au semnat actele contestate, nu ar trebui să răspundă personal în acest dosar, pentru că nu au acționat în nume propriu. Tribunalul a fost de acord cu această apărare, motivând că cei doi au semnat actele „în virtutea calităţilor deţinute în raport cu organele de conducere ale partidului”, și nu ca persoane fizice.
Instanța a explicat că actele contestate au fost emise de organele de conducere ale partidului – Congresul Extraordinar și Biroul Permanent Național – și nu de președinte sau de secretarul general, în nume propriu. Ca urmare, judecătorii au stabilit că doar partidul, ca persoană juridică, poate răspunde în acest proces:
„Tribunalul va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor persoane fizice urmând a respinge cererea reclamanţilor formulată în contradictoriu cu aceşti pârâţi ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.”
Excepțiile ridicate de PNL (”pârâtul”), respinse de instanță
PNL (”pârâtul”) a mai susținut că acțiunea reclamanților ar fi prematură, pentru că aceștia ar fi trebuit să treacă mai întâi printr-o procedură internă, la Curtea de Arbitraj a partidului, prevăzută de statut.
Tribunalul a respins acest argument, arătând că nu există o dispoziție legală sau statutară care să impună o astfel de procedură prealabilă obligatorie pentru cererile de acest tip: „nu există niciun fundament legal sau statutar care să conducă la concluzia că prezenta acțiune ar fi prematură sau inadmisibilă prin prisma punctului de vedere susținut de pârât.”
Instanța a respins și o a doua excepție ridicată de pârât, potrivit căreia suspendarea cerută de reclamanți ar bloca procedura de înregistrare a modificărilor de statut la Registrul partidelor politice.
Judecătorii au arătat că suspendarea provizorie cerută prin ordonanța președințială nu are legătură cu acea procedură administrativă, cele două vizând aspecte diferite.
Ordonanța președințială este o procedură civilă specială prin care instanța poate dispune măsuri temporare și urgente în cazuri urgente.
Judecători: Congresul s-a desfășurat pe baza unui proiect de modificare a statutului care nu intrase încă în vigoare
Pentru a admite o ordonanță președințială, legea cere îndeplinirea mai multor condiții: aparența de drept în favoarea celui care cere măsura, urgența, caracterul provizoriu al măsurii și faptul că judecata nu anticipează soluția pe fond.
Analizând aparența de drept, Tribunalul a constatat că toată procedura Congresului din 21 iunie – de la convocare, la depunerea candidaturilor și moțiunilor, până la alegerea conducerii și ratificarea modificărilor de statut – s-a desfășurat pe baza unui proiect de modificare a statutului care nu intrase încă în vigoare la acel moment:
„întreaga procedură de convocare a Congresului Extraordinar din data de 21.06.2026, elementele de organizare și procedura de depunere a candidaturilor, respectiv a moțiunilor în vederea alegerii organelor de conducere şi ratificarea modificărilor Statutului s-a realizat sub imperiul unui Statut modificat al partidului, neaprobat şi neînregistrat la Tribunalul Bucureşti.”
Instanța a mai reținut că modificările de statut ale unui partid politic nu produc efecte juridice decât după ce sunt încuviințate de Tribunalul București și publicate în Monitorul Oficial, condiții care, la data Congresului, nu erau îndeplinite.
Urgența măsurii, motivată prin excluderi și demisii cerute
Tribunalul a considerat că măsura era urgentă, având în vedere consecințele concrete pe care le-au suferit deja reclamanții după Congres. Instanța a notat că, în baza hotărârilor contestate, unora dintre reclamanți li s-a cerut demisia din partid, iar altora le-au fost declanșate proceduri de excludere sau au fost înlăturați din funcțiile de conducere pe care le dețineau în filiale teritoriale:
„reclamanţii şi-au probat susţinerile în sensul demarării împotriva acestora a unor consecinţe juridice directe şi iminente, ca urmare a punerii în executare a actelor contestate, solicitarea de demisie, mandatul de excludere şi înlăturarea din funcţiile de conducere pe care le deţineau la nivelul structurilor teritoriale ale partidului.”
Judecătorii au observat și că toate aceste evenimente – alegerea delegaților, modificarea statutului și alegerea noii conduceri – s-au petrecut într-un interval de doar 48 de ore.
O suspendare temporară, nu o anulare a hotărârilor
Tribunalul a subliniat că, prin această ordonanță președințială, nu se stabilește dacă hotărârile Congresului sunt legale sau nu – acest lucru urmează să fie decis în procesul de fond, care are ca obiect anularea actelor. Suspendarea provizorie are doar rolul de a păstra situația existentă înainte de Congres, până la soluționarea definitivă a dosarului:
„pe calea prezentei ordonanţe preşedinţiale instanţa nu desființează hotărârile contestate și nici actele subsecvente adoptate în executarea acestora, ci doar le suspendă temporar efectele, menținând, până la soluționarea fondului, cadrul statutar anterior Congresului Extraordinar din 21.06.2026.”
Instanța a mai precizat că măsura nu împiedică partidul să funcționeze, ci doar oprește temporar producerea efectelor actelor a căror legalitate este contestată.
Ce hotărâri au fost suspendate
Conform motivării, Tribunalul a dispus suspendarea provizorie a executării și a efectelor următoarelor acte, până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rol: Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 21 iunie 2026, Hotărârea nr. 02/2026 din aceeași dată, hotărârea prin care a fost aleasă noua conducere a partidului – adoptată în urma aprobării moțiunii „Modernizare cu rădăcini” – și hotărârea prin care a fost ratificată modificarea statutului PNL, precum și toate actele emise ulterior pe baza acestora.
