Toate, în această vară. Astăzi investigăm cât de pregătită este România să se apere de astfel de amenințări.
Mergem mai întâi în Deltă să vedem cum este să trăiești la granița cu războiul.
Pe 29 mai, o dronă rusească lovește un bloc din centrul Galațiului. O femeie și copilul ei de 14 ani sunt răniți. De la începutul războiului, au fost emise peste 150 de mesaje RO-Alert, iar 27 de drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc. Pe brațele Sulina și Chilia, unele nave și-au montat plase uriașe în jurul cabinei de comandă, pentru protecție împotriva dronelor. Am mers în Deltă să vedem cum este să trăiești la granița cu războiul.
În Deltă nu există însă adăposturi de protecție civilă. Plecăm din Gorgova și înnoptăm la Luncavița. La 11 noaptea primim din nou RO-Alert.
Pe malul ucrainean se sting toate luminile. A doua zi pornim din nou. Intrăm în Deltă și mergem spre Chilia Veche. Pe drum aflăm că o dronă a căzut în satul Plauru.
Localnică sat Plauru: „Eram dimineață în curte, tocam niște zarzavat. Odată am auzit "Booooom!". Nu ne lasă nici noapte, nici zi. Nu știu ce-o să facem, până o cădea și peste noi”.
Suntem pe malul Dunării, pe partea românească. Acestea sunt fragmente de dronă. Aici a căzut o dronă rusească. Suntem la aproximativ un kilometru de cea mai apropiată casă din Plauru. Iar astfel de incidente probabil ca vor fi din ce in ce mai des in perioada următoare, deoarece atacurile Rusiei asupra porturilor Ucrainei de la Dunăre se intensifică.
Ne continuăm drumul și în scurt timp…
Chilia Veche are aproximativ 1.700 de locuitori și se află chiar pe malul Dunării. La câteva sute de metri, pe celălalt mal, este Chilia din Ucraina. RO-Alert-urile se opresc. Încep însă sirenele pe partea ucraineană.
Localnicii din Chilia Veche s-au obișnuit cu asta după atâția ani de război și nu se mai sperie. Însă pentru cine vine pentru prima dată, stresul psihic este foarte mare, deoarece nu știi la ce să aștepți după ce a sunat alarma: Dacă vine un pericol, când vine, din ce direcție și ce urmează să se întâmple..
Dar experiența noastră a fost una ușoară. Așa arată o noapte complicată la Chilia Veche. Și așa arată una la Isaccea.
Timur Ciauș, primar Chilia Veche: "Două, trei, cinci pe zi. Zece! Zi, noapte, nu contează, noi ne-am obișnuite".
Timur Ciauș este primarul din Chilia Veche.
Timur Ciauș, primar Chilia Veche: „Turismul a fost cel mai grav afectat. Dacă înainte, în 2020, 2021 începuse o creștere a turismului, din 2022, de când a început războiul, nu mai sunt”.
Armata și-a întărit prezența de-a lungul întregii granițe cu Ucraina, pe Dunăre
Ca să ajungă de la Tulcea în Chilia Veche merg pe apă și trec fix prin zona de graniță pe deasupra căreia zboară și cad dronele. Singurul drum de acces terestru, din Tulcea, are 70 de kilometri, este într-o stare jalnică și ai nevoie de peste două ore ca să-l parcurgi. Asta dacă nu faci pană.
Corespondent PRO TV: „Un drum pietruit, ciuruit de gropi și cu mulți bolovani ascuțiți. Drumul este și singura cale de evacuare in cazul unui atac”.
Timur Ciauș, primar Chilia Veche: „Este prost și astăzi pentru că există un litigiu între Consiliul Județean și un concesionar. S-a pierdut o finanțare pe treaba asta 40 și ceva de milioane de euro pentru drum. S-a pus piatră pentru că drumul, în cartea funciară, este drum de piatră. Nu se poate interveni, sau nu se poate modifica soluția decât după terminarea litigiului”.
Armata și-a întărit prezența de-a lungul întregii granițe cu Ucraina, pe Dunăre. Direcția din care vin dronele și distanța foarte mică față de graniță lasă însă o fereastră extrem de scurtă în care le pot angaja de la sol.
Nicușor Dan, președintele României (6 iunie 2026): „Conform dreptului internațional, dacă două țări sunt în război și o a treia țară trage înspre teritoriul de război, ea devine cobeligerantă. Asta e motivul pentru care noi nu tragem înspre Ucraina”.
În plus, Armata Rusă modifică constant dronele pentru a le face mai greu de văzut și doborât.
Radu Miruță, Ministrul interimar al Apărării: „Avem capabilități care acum 4 luni de zile se declanșau să dea jos o dronă cu motor termic, pe care acum nu o mai văd. S-a modificat motorul termic, avea o țeavă de eșapament, acum au pus două. Avea un radiator mic, acum au mărit radiatorul, încât căldură disipată de motor se împrăștie pe o suprafață mult mai mare, scăzând temperatura motorului pentru că anumite capabilități ale noastre care se declanșează să țintească dronă după căldură, să nu se mai declanșeze. Avem astăzi, în zona Dobrogei, o capabilitate. Garantăm că pe acolo o dronă nu poate să treacă fără să fie lovită și doborâtă. Însă raza aia, în care se garantează asta, e una mică. Noi nu avem astfel de sisteme care să-și dea mâna unul cu celălalt. Astfel încât de aici până aici garantez eu, de aici până aici garantează următorul”.
Ministerul Apărării a semnat contracte pentru sisteme antidronă moderne din Germania, radare performante din Franța, rachete cu rază scurtă din Israel și are deja in operare sistemul american antidronă Merops. Asul din mânecă în lupta contra dronelor sunt avioanele de vânătoare.
Corespondent PRO TV: „Suntem în baza Aeriană Borcea, aici e staționată una dintre cele excadrile operaționale de F-16 ale Armatei Române. Aici sunt operaționale 17 avioane F-16. Asistăm la un exercițiu de alertă aeriană. Din momentul în care suna alarma, într-o situație reală, piloții au la dispoziție maximum 15 minute să se urce în avionul înarmat și încărcat cu combustibil și să fie deja în aer”.
Comandorul Mihăiță Marin este pilot pe avioane F-16. L-am rugat să ne explice provocările la care s-au adaptat piloții români.
Comandor Mihăiță Marin, pilot F-16: „Aeronavele de vânătoare au fost construite, iar sistemele la bord sunt destinate angajării unor platforme similare. Similare ca viteză, similare ca înălțime de zbor, ca parametri de manevra. Aceste drone care au apărut zboară încet, sunt făcute din materiale care sunt transparente radiației. Radarele de bord, ca sa nu încadreze absolut toate mașinile de pe drum au niște filtre care nu fac altceva decât să elimine o parte dintre țintele pe care le consideră a fi false. Aceste drone se califică foarte bine la acest capitol. Radarul refuză să o încadreze fiindcă ca la fel de bine ar putea să încadreze orice fel de obiect care se mișcă pe suprafața solului, nu neapărat în aer”.
Dronele zboară de obicei noaptea, la altitudini reduse și cu viteze mult mai mici decât avioanele de vânătoare.
Reporter: Este mai greu să te apropii de ea când trebuie să o angajezi, dacă e la viteza mică, decât dacă ar avea viteza unui avion F-16?
Comandor Mihăiță Marin, pilot F-16: În primul rând din cauza diferenței de viteză între cele două platforme, timpul pe care îl avem la dispoziție, din momentul în care observăm din spate până când trecem de ea sau ieșim din parametri armei este foarte scurt. Iar în timpul acela scurt, din momentul în care o încadrăm până în momentul în care ajunge la distanța minimă de lovire, trebuie îndeplinite toate condițiile începând de la autorizarea de angajare, de la subordonarea corectă a armei către ținta pe care vrem să o doborâm, condițiile de la sol pentru evitarea pagubelor colaterale, lipsa localităților. Toate alea trebuie să se suprapună în acel interval de timp care este cu atât mai scurt cu cât diferența dintre cele două aeronave este mai mare.
Reporter: Cazul cel mai fericit este să fii sub dronă ca să o angajezi, dar bănuiesc că de cele mai multe ori sunteți deasupra ei.
Comandor Mihăiță Marin: În primul și în primul rând, dacă suntem sub dronă putem să o vedem mai ușor pentru că este doar un punct negru pe un cer albastru. Invers ,când suntem deasupra dronei, acel punct negru care este dronă se suprapune pe o multitudine de elemente de la sol care o fac foarte greu de urmărit și pentru ochi și pentru sistemele de zbor.
Tot pilotul este cel care trebuie să decidă în timpul zborului dacă doborârea dronei riscă să producă victime colaterale.
Comandor Mihăiță Marin, pilot F-16: „Și decizia este complicată în special din cauza timpului scurt pe care îl avem la dispoziție. Trebuie … ca să fim siguri efectiv trebuie să vezi că drona zboară deasupra unui câmp cât vezi cu ochii”.
Rachetele folosite sunt foarte scumpe în raport cu costul dronei. Utilizarea tunului de bord ar fi mai ieftină. Însă raportul dintre risc, costuri și potențiale pagube este mult mai complex de atât.
Comandor Mihăiță Marin, pilot F-16: „Este mult mai eficace să folosim armele cele mai bune pe care le avem. Una e prețul dronei, alta este valoarea ei. Iar valoarea ei este egală cu valoarea oricărui om pe care îl salvam sau este egală cu valoare oricărui obiectiv, de orice fel, care ar putea fi distrus cu dronă aceea. Contează mai puțin faptul că o dronă costă 20.000 de euro. Contează faptul că ar putea provoca daune ireparabile. Folosirea tunului de bord este mult mai complicată, deoarece trebuie să tragem mult mai aproape și trebuie să vedem dronă deoarece tragerea cu tunul se face la vedere. Dacă trebuie să facem mai aproape înseamnă că drona, în momentul în care este lovită, poate exploda, iar avionul poate intra în zona de fragmente a dronei respective punând în pericol aeronava. În momentul în care acest risc, se consideră a fi în regulă a fi luat, vom face și asta”.
Șase state NATO trimit trupe și echipamente în România pentru apărarea împotriva dronelor. Administrația Prezidențială ne-a transmis că o parte dintre informații nu pot fi făcute publice din motive de securitate națională.
Locotenent Colonel Alberto Borja Calvo López, comandantul misiunii: „Înainte să venim aici, ne-am antrenat luni întregi”.
Am primit acces în Baza Mihail Kogălniceanu, unde Spania conduce misiunea NATO de poliție aeriană.
Reporter: Cât de des sunteți ridicați în aer pentru interceptări?
Locotenent Colonel Alberto Borja Calvo López, comandantul misiunii: În medie, cam o dată la două zile.
Reporter: Este mult sau e ceva obișnuit?
Locotenent Colonel Alberto Borja Calvo López: Pentru noi, este fără precedent.
Avioanele F-18 spaniole au doborât deja, pe timp de noapte, o dronă deasupra României. De multe piloții afla încotro se duc d-abia după ce sunt în aer.
Locotenent Colonel Alberto Borja Calvo López, comandantul misiunii: „Două avioane de vânătoare, într-o misiune de noapte, în fața unei amenințări reale, care s-ar fi putut îndrepta direct spre București”.
La fel ca românii, spaniolii și-au revizuit procedurile de luptă aeriană pentru noua amenințare.
Locotenent Colonel Alberto Borja Calvo López, comandantul misiunii: „De cele mai multe ori, avem mai puțin de cinci secunde să identificăm amenințarea, să o evaluăm, să luăm o decizie și să lansăm atacul. Mai puțin de cinci secunde”.
Pentru a ține avioanele de vânătoare mai mult timp în aer, spaniolii au adus și un avion de realimentare. Iar împotriva dronelor au început să folosească și elicoptere. NATO încearcă să construiască o apărare în mai multe straturi, cu mijloace diferite pentru amenințări diferite.
Locotenent Colonel Alberto Borja Calvo López, comandantul misiunii: „Nu putem combate dronele cu un singur mijloc. Avem nevoie de o apărare în mai multe straturi. Elicopterul reprezintă încă un astfel de strat. F-18 îți oferă viteză, un timp de reacție foarte scurt, altitudine, multă energie și rachete. Elicopterele oferă o altă perspectivă: pot zbura mai jos, mai încet și pot fi mai potrivite împotriva anumitor drone, în anumite condiții”.
