Marii corupti, iertati de legea amnistierii? Justificarile deputatilor se bat cap in cap cu cifrele
Proiectul de lege care propune amnistierea si gratierea infractorilor cu pedepse mai mici de 7 ani dovedeste un principiu contradictoriu: legea pedepseste aspru si iarta cu marinimie!
De ani de zile, Justitia din Romania se tot joaca de-a pisica harnica, alergand in vazul tuturor dupa rozatoarele cele mai mari si cele mai corupte. Si, exact ca pisica, ori de cate ori prinde in gheare vreun afacerist corupt il musca bine de urechi si il plimba triumfal prin fata noastra, asteptand laude.
Asta pana cand stapanul casei vine cu ideea nastrusnica sa gratieze toti sobolanii captivi! Pai ce sa mai inteleaga pisica?
Proiectul de lege privind aministierea a fost propus de deputatii Nicolae Paun si Madalin Voicu, ambii din partea minoritatilor. La prima vedere am putea banui ca cei doi deputati au fost manati de solidaritate etnica: statistic vorbind, sunt foarte multi rromi incarcerati, fiind o categorie defavorizata, insa efectele acestei legi sunt mult mai ample de atat.
Nimeni nu e mai presus de legea junglei
Proiectul de lege a fost amendat luni noaptea, la secret, de catre o comisie juridica, ce a fost prezenta doar pe sfert la lucrari. In forma sa initiala, proiectul de lege prevedea amnistierea infractiunilor cu pedepse mai mici de 4 ani si gratierea infractiunilor cu pedepse mai mici de 6 ani. Ulterior, prin amendamente limitele au fost crescute de la 6 si, respectiv, 7 ani.
Aministierea inseamna eliminarea raspunderii penale, deci iertarea totala a pacatelor. Gratierea se refera si la pedepsele cu suspendare si poate sa fie totala sau partiala.
De exemplu, o gratiere de 7 ani ar putea avea efect si asupra unui infractor care are de ispasit 10 ani, in sensul ca ar putea sta inchis doar 3 ani.
Proiectul de lege a fost primit cu spada scoasa din teaca, asa cum era de asteptat. In conditiile in care toata lumea se lupta in Parlament, PNL, PDL si PPDD au anuntat ca vor vota impotriva. De asemenea, presedintele Traian Basescu a cerut parlamentarilor sa respinga legea. In toiul discutiilor, legea a fost scoasa de pe ordinea de zi si nu a mai fost supusa votului. Asadar nu a fost respinsa si nici acceptata, ci doar amanata.
Cine ar putea profita de pe urma legii amnistiei
Printre cei care ar putea fi vizati de aceasta "lege a ingaduintei" sunt cateva nume foarte sonore:
-► Gigi Becali, condamnat la 3 ani si 6 luni pentru "Valiza" si in cel privind schimbul de terenuri cu Ministerul Apararii Nationale. Becali si-a epuizat deja toate caile legale de atac, iar avocatii sai fac eforturi disperate sa il elibereze din inchisoare.
-► Victor Babiuc, fost ministru al Apararii, condamnat la 2 ani inchisoare in dosarul schimbului de terenuri.
-► Dumitru Cioflina, fostul sef al Statului Major General, condamnat la 2 ani inchisoare in dosarul schimbului de terenuri.
-► Antonie Solomon, fost primar al Craiovei, condamnat la 3 ani pentru coruptie.
-► Cornel Penescu, patron FC Arges, condamnat la 3 ani de inchisoare pentru coruptie.
-► Marius Locic, condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare cu executare pentru coruptie.
-► Ioan Avram Muresan, condamnat la 3 ani inchisoare in dosarul Caltabosul.
-► Florin Costiniu, judecator condamnat la 3 ani de inchisoare cu suspendare. Este sotul judecatoarei Viorica Costiniu, cea care l-a eliberat din arest pe Sorin Ovidiu Vantu.
-► Relu Fenechiu, condamnat la 5 ani in dosarul Transformatorul.
-► Ion Voicu, senator, condamnat la 7 ani pentru fapte de coruptie.
Condamnarea fiecaruia dintre acestia a fost intens mediatizata, fiind considerata in acel moment un mare triumf al Justitiei, inspirand populatiei un sentiment de incredere in structurile statului. Si atunci, amnistierea lor ce mesaj ar putea transmite, altul decat neincrederea?
Si brusc, electoratul ar deveni mai numeros
Dar proiectul de lege nu ar putea viza doar oameni celebri, ci si cateva mii de oameni care au fost condamnati pentru infractiuni mult mai marunte. Eliberarea lor din penitenciare ar crea un surplus de forta de munca, marind brusc cota somajului. Mai mult, statisticile arata ca circa 45% din detinutii eliberati recidiveaza. In aceste conditii, intregul scenariu al amnistiei in masa pare cel putin inutil si neinspirat.
Dar sa privim un pic in trecut. In 1969, Nicolae Ceausescu semna un decret asemanator de amnistiere, care a pus in libertate mii de detinuti incarcerati in inchisorile statului. Oficial, era un mod de a sarbatori implinirea a 25 de ani de la eliberarea de sub jugul fascist.
Neoficial, Ceausescu a reusit atunci sa devina si mai popular, aratand poporului roman ca nu este doar un lider puternic, dedicat luptei contra imperialismului american, ci si un parinte indulgent cu cei rataciti de pe calea dreapta a socialismului. Si a mai ramas la putere inca 30 ani.
Astazi, in 2013, daca legea amnistiei ar trece de Parlament si cateva mii de detinuti ar fi pusi in libertate, oare acei oameni cu cine ar vota?
Cifre vs. justificari
Intre timp, a aparut si o justificare oficiala: Presedintele Camerei Deputatilor i-a trimis miercuri o scrisoare sefului statului, scrisoare care poate fi gasita pe site-ul Camerei. Ce spune Valeriu Zgonea: “Propunerea legislativa pentru amnistierea unor infractiuni si gratierea unor pedepse a avut ca principal obiectiv decongestionarea sistemului penitenciar care, in prezent, are un indice de ocupare de 118%. Suprapopularea, conditiile improprii de incarcerare, asistenta medicala inadecvata sunt doar cateva dintre motivele care au dus, in ultimii ani, la condamnarea statului roman la CEDO in procese intentate de catre detinuti.”
Doar cu cateva ore inainte, Ziarul Financiar a publicat cifre demonstrand ca numarul detinutilor a scazut de fapt in Romania in ultimul deceniu.
Vezi in Ziarul Financiar toate datele despre detinutii din tara noastra
De asemenea, conform informatiilor de pe site-ul Curtii Europene a Drepturilor Omului, in ultimul an, Romania a fost condamnata la CEDO doar in 30 de procese intentate de detinuti pentru tratamente inumane in penitenciare, despagubirile acordate de Curte nedepasind in aceste cazuri 10.000 de euro. Una dintre actiuni a fost intentata de omul de afaceri Costel Casuneanu, care a cerut daune totale de aproape 30 de milioane de euro. CEDO i-a acordat doar 4.000 de euro.
Etichete: amnistie, detinuti, inchisoare, justitie, lege, Mădălin Voicu, Parlament, penitenciare, proiect, USL,
