Ce urmează după căderea Guvernului Cîțu. O nouă criză politică în România

×
Publicitate

Liberalii se pregătesc de un nou scenariu de criză politică în România, după căderea Guvernului Cîțu la moțiunea de cenzură inițiată de PSD.

Ar putea urma un lung interimat al Guvernului, fără atribuții depline.

Iar în acest timp, Florin Cîțu își poate pregăti terenul pentru a reveni cu un Guvern minoritar, susținut de PSD, astfel încât să poată da ordonanțe de urgență în plină criză sanitară și energetică.

”Dar până în acest moment nu se vede un plan B, ceea ce înseamnă că vom fi într-un interimat foarte lung, cu acelaşi Guvern, dar un interimat foarte lung şi vom vedea ce putem să facem în aceea situaţie" - spunea Cîțu în urmă cu câteva zile.

Asta nu înseamnă că de marți, 5 octombrie, Florin Cîțu pleacă de la Guvern, ci rămâne, cel mai probabil, premier interimar.

PNL ar putea să ceară din nou părerea Curții Constituționale, sesizând faptul că același Guvern a fost vizat de 2 moțiuni de cenzură în același timp, și o va face pentru a trage de timp.

Cu un Guvern interimar, liberalilor le mai rămân, așadar, două variante de urmat. Cea mai drastică și mai puțin probabilă este cea a alegerilor anticipate.

Astfel, mai degrabă s-ar prefigura un Guvern minoritar, care să primească sprijinul PSD. Este mare nevoie de un Guvern în valul 4 al pandemiei, cu un leu care se prăbușește și facturi tot mai mari.

Un rol important în negocieri îl va avea și președintele Klaus Iohannis. Odată adoptată moțiunea de cenzură, șeful statului trebuie să convoace consultări la Cotroceni, pentru a desemna un nou prim ministru.

Cele trei scenarii:
 

Scenariul 1 - Președintele îl va desemna din nou tot pe Florin Cîțu, în ciuda deciziei de marți a Parlamentului și în ciuda răspunsului ferm al PSD, USR și AUR de a nu vota un guvern condus de Florin Cîțu. Există chiar și o decizie CCR care spune că președintele nu ar avea dreptul să nominalizeze un premier care a arătat că nu are majoritate în Parlament.

Scenariul 2 - Ca să evite această decizie, președintele ar putea desemna un premier de sacrificiu, adică acel nume care nu va ajunge și în fruntea Guvernului, ci își va depune mandatul înainte de a fi votat în Parlament. Un scenariu pe care l-am văzut chiar anul trecut, când Ludovic Orban a fost demis de Parlament, Klaus Iohannis propunându-l pe Florin Cîțu, care și-a dat demisia cu câteva minute înaintea votului în Parlament. Această variantă este greu de conturat în acest moment în interiorul PNL, pentru că niciun lider liberal nu este dispus să facă acest joc.

Liberalii vor să forțeze un guvern minoritar PNL - UDMR în cele din urmă și pentru acest lucru vor să discute chiar social-democrații. Aceștia însă au anunțat că nu vor vota niciun guvern liberal și că vor alegeri anticipate. În această variantă s-ar contura un guvern de specialiști.

Scenariul 3 - Ar fi varianta cea mai rapidă și mai simplă aceea de a desemna un alt premier PNL agreat și negociat cu USR, iar astfel s-ar reface Coaliția. Surse politice spun însă că președintele nu își dorește deloc acest lucru și că va forța o nouă desemnare a lui Florin Cîțu.

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO | Paula Badosa s-a pozat în ipostaze incendiare pentru a vinde o gamă de bikini pentru vara anului 2026
GALERIE FOTO | Paula Badosa s-a pozat în ipostaze incendiare pentru a vinde o gamă de bikini pentru vara anului 2026
Citește și...
PNL își asumă parte din vina pentru criza din România. Bolojan: Coaliția cu PSD s-a făcut ”doar pentru funcții”

Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ilie Bolojan, a declarat, vineri, că şi PNL a contribuit la formarea percepţiei de neîncredere, la situaţia în care s-a ajuns anul trecut, la deficitele mari pe care le-a avut România.

Radu Miruţă, despre şeful Romarm: În timp ce era director la Romarm, era angajat la ARICE. O situaţie ilegală

Radu Miruţă, ministrul interimar al Apărării, îl atacă pe şeful Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, susţinând că acesta era simultan director la Romarm şi angajat la ARICE. Miruţă califică situaţia drept „ilegală” şi „imposibilă”.

Pe ce se bazează noua lege a salarizării. Cele trei principii esențiale și cei cinci piloni-cheie

PSD, PNL, USR şi UDMR au semnat, vineri, un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării din sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Ministrul Dragoș Pîslaru a explicat care sunt principiile care stau la baza reformei.

Recomandări
Liderii europeni vor discuta despre securitate la Praga. „România este noua Polonie”

Și la Forumul Globsec de la Praga discuțiile au vizat o Europă independentă din punct de vedere militar. Aproape 2.000 de invitați iau parte la una dintre cele mai importante conferințe de geopolitică.

Angajații de la stat vor avea venituri calculate diferit din 2027. Sporurile vor dispărea, iar grilele vor deveni unitare

Angajații de la stat vor avea venituri calculate diferit din 2027. Legea salarizării din sectorul public va fi adoptată până la finalul acestei sesiuni parlamentare, conform unui acord cu partidele din fosta coaliție de guvernare.

Facturile la telefonie și internet ar putea fi plafonate la cursul BNR. Inițiativa promite eliminarea comisioanelor ascunse

Facturile la telefonie și internet, emise în euro, ar putea fi plătite la cursul BNR. Este o inițiativă legislativă, adoptată deja de Senat, prin care comercianții vor fi obligați să nu mai adauge comisioane sau costuri suplimentare.