Legea integrității a ajuns din nou în Parlament, după ce Curtea Constituțională (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate privind obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere.
Judecătorii constituționali au stabilit că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, referitoare la obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere, este neconstituțională. CCR a apreciat că această formulare este contrară cerințelor de calitate a legii și dreptului la viață privată, prevăzute de Constituție. Curtea a considerat, de asemenea, că sintagma este imprecisă prin conținutul său normativ.
Judecătorii au subliniat că legiuitorul nu poate impune obligații juridice unor persoane care se află în relații personale ce nu sunt recunoscute juridic de stat.
De această dată, AUR precizează în amendamentul care a fost depus luni, 24 august, că vrea ca Legea integrității să vizeze doar ”partenerul de viață de sex opus al persoanei prevăzute la alin. (1)” atunci când ”relația este asumată public prin viu grai de titularul funcției sau demnității publice”.
Amendamentul depus de AUR:
”LEGE pentru modificarea si completarea unor acte normative în domeniul integrității
La art. Il punctul 1, la articolul 1, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
(2) în sensul prezentei legi, prin persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți se înțelege partenerul de viață de sex opus al persoanei prevăzute la alin. (1) care se află în cel puțin una dintre următoarele situații:
a) relația este asumată public prin viu grai de titularul funcției sau demnității publice;
b) exercită împreună cu titularul funcției sau demnității publice autoritatea părintească asupra unui copil minor aflat în întreținere;
c) îl însoțește pe titularul funcției sau demnității publice, fără a deține o funcție sau un statut oficial, pe parcursul anului calendaristic în curs, în delegații oficiale, ceremonii, reuniuni, summit-uri ori alte evenimente oficiale de asemenea natură și utilizează resurse financiare, umane sau tehnice aparținând instituțiilor publice ori autorităților publice”.
Legea integrității este un jalon PNRR, iar partidele politice pot depune amendamente la această lege în Comisia juridică, înainte ca proiectul să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaților.
Dacă legea integrității nu este promulgată până pe 31 august, România pierde aproape 800 de milioane de euro din PNRR.
