Șeful statului spune, într-o postare pe X, că argumentele din sesizarea sa de neconstituționalitate erau „foarte solide” și că așteaptă motivarea CCR pentru a vedea argumentele care au stat la baza deciziei.
„Față de decizia de ieri a Curții Constituționale pe legea integrității. Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar”, a declarat Nicușor Dan.
În aceste condiții, președintele va decide doar după ce va vedea motivarea Curții Constituționale ce acțiune va lua în legătură cu legea integrității, ținând cont și de presiunea timpului până la termenul-limită pentru PNRR, explică surse din Administrația Prezidențială pentru Știrile ProTV.
Președintele a precizat că nu este pentru prima dată când își menține punctul de vedere după ce Curtea Constituțională îi respinge o sesizare de neconstituționalitate.
„S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea Curții Constituționale pe alte sesizări de neconstituționalitate care mi-au fost respinse”, a adăugat șeful statului.
Potrivit lui Nicușor Dan, după publicarea motivării CCR, legea va reveni în Parlament pentru dezbatere, iar ulterior va ajunge din nou la președinție.
„După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR”, a spus președintele.
Ce a decis CCR în cazul legii integrității
Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității.
Judecătorii constituționali au stabilit că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, referitoare la obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere, este neconstituțională.
CCR a apreciat că această formulare este contrară cerințelor de calitate a legii și dreptului la viață privată, prevăzute de Constituție. Curtea a considerat, de asemenea, că sintagma este imprecisă prin conținutul său normativ.
Judecătorii au subliniat că legiuitorul nu poate impune obligații juridice unor persoane care se află în relații personale ce nu sunt recunoscute juridic de stat.
Curtea a mai stabilit că publicarea pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate a declarațiilor de interese financiare ale persoanelor care dețin funcții sau demnități publice și ale soților sau soțiilor acestora contravine unei decizii anterioare a CCR, prin care s-a stabilit că astfel de măsuri afectează dreptul la viață privată.
Ce a decis CCR în cazul lui Dominic Fritz
Curtea Constituțională s-a pronunțat și asupra amendamentului care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care riscă să își piardă mandatul în urma unei decizii privind un conflict de interese.
CCR a stabilit că prevederile tranzitorii referitoare la aplicarea în timp a regimului sancționator pentru conflictele de interese și incompatibilități sunt constituționale.
Potrivit judecătorilor, reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora prin normele tranzitorii adoptate respectă prevederile Constituției.
Astfel, deși a declarat neconstituțională sintagma referitoare la persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți, CCR a considerat constituțional amendamentul care privește situația lui Dominic Fritz.
