Adrian Codirlașu, președintele CFA România, susține, totuși, că semnalele de pe piețele financiare par să indice mai mult optimism, în ceea ce privește raportul Standard & Poor’s.
Invitat la emisiunea iBani, moderată de Ștefana Todică, Codirlașu a explicat ce este ratingul de țară, ce ar însemna pierderea calificativului recomandat investițiilor și cum s-ar putea transmite efectele în economie -de la retragerea unor investitori până la presiuni asupra locurilor de muncă și a salariilor.
Anunțul S&P este așteptat în această seară, după închiderea marilor piețe bursiere din lume.
Adrian Codirlașu: „Pare că situația s-a mai îmbunătățit puțin. Uitându-mă la cum a evoluat piețele, parcă piețele văd mai mult optimism, în sensul că e posibil.Și aș spune că da, șansele au crescut, poate peste 50% să ne menținem acest rating.”
Ce ar însemna pentru România un rating „junk”
O eventuală retrogradare în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor, ar avea consecințe dincolo de schimbarea unui calificativ. Potrivit președintelui CFA România, unul dintre principalele riscuri este retragerea investitorilor. Efectele vor fi multiple, de la șomaj, și devalorizarea leului la creșteri de prețuri, inflație, rate mai mari la bancă, etc.
„Vor fi anumiți investitori instituționali care vor ieși indiferent de cât de de bun e randamentul în țara respectivă. De ce? Pentru că nu le mai primite permite legea, de exemplu. Și noi, în legea fondurilor de pensii avem mențiunea că fondurile de pensii n-au voie să investească nimic în junk. Deci, companii de asigurări, fonduri de pensii, alți investitori instituționali care investesc doar în investment grade vor pleca. Ăsta este mare risc. Și plecând automat, asta înseamnă niște ieșiri de capital din România.”
Când a mai fost România în categoria junk
România a văzut deja efectele retrogradării în categoria junk, în 2008.
Adrian Codirlașu: „A fost în 2008-2009 și am mai avut ulterior și în Ungaria. Ce creează acest lucru? Volatilitate semnificativă pe piețele financiare în momentul în care o țară intră în junk. De ce? Pentru că sunt ieșiri de capital.”
În timpul crizei precedente, România s-a confruntat cu recesiune, creșterea șomajului și reduceri ale cheltuielilor publice. O retrogradare ar putea amplifica dificultățile economice, avertizează economistul:
„Am văzut că atunci am trecut printr-o situație economică, cu creștere de șomaj, cu tăieri puternice de cheltuieli în în sectorul public, (…) creștere mai lentă sau chiar scăderea a salariilor și recesiune. (…) Odată ce am intrat în junk, durează cam 3-5 ani până ieșim.”
