Trei judecători CCR au votat împotriva deciziei. Chiar dacă susțin transparența și integritatea magistrații au decis și că noile declarații, de interese financiare nu pot fi, făcute publice.
Legea prevede că cei care sunt găsiți definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese își pierd mandatul în curs și 3 ani nu mai pot ocupa o funcție sau demnitate publică.
Prevederea li s-ar aplica și celor cărora nu li s-a împlinit termenul de trei ani de interdicție, adică inclusiv lui Dominic Fritz.
Amendamentul propus de PSD a fost contestat la CCR atât de USR și PNL, cât și de Președintele Nicușor Dan, pentru că se aplică retroactiv. Însă au fost contraziși de 5 dintre cei 8 judecători prezenți la ședința CCR - judecători propuși la Curte de PSD, UDMR și Klaus Iohannis. Deși au recunoscut că o lege nu se poate aplica retroactiv, judecătorii susțin că acest amendament se aplică, de fapt, unor efecte care continuă în prezent.
„Și cum prin situația de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ar fi afectată însăși integritatea funcției, sancțiunea nu i s-ar aplica celui care o deține, ci încetează mandatul care a fost viciat de fapta titularului său - o pedeapsă necesară tocmai pentru că statul are obligația să asigure integritatea funcției”, se arată în motivarea de la CCR.
Aceste argumente au fost respinse de ceilalți trei judecători - propuși de Klaus Iohannis, PNL și Nicușor Dan.
Deși nu a fost sesizată cu privire la acest aspect, tot cu 5 voturi la 3, CCR a decis că nu este constituțional ca declarațiile de interese financiare să fie publicate, pentru că ar conține aproape aceleași informații ca declarațiile de avere și de interese, ceea ce ar aduce atingere vieții private.
Cealaltă tabără susține că declarațiile de interese financiare păstrează echilibrul între dreptul la informare al publicului și protecția dreptului la viață privată, deoarece redau doar o sinteză a informațiilor, praguri valorice și date anonimizate.
Săptămâna viitoare, legea ajunge din nou în Parlament, pentru modificările cerute de CCR. Dacă nu este promulgată până pe 31 august, România pierde aproape 800 de milioane de euro din PNRR.
