Cu cine ar vota românii la parlamentare. Partidul care conduce detașat - Sondaj INSCOP
AUR conduce în preferinţele electoratului pentru alegerile parlamentare, fiind urmat la mare distanţă, de PSD, PNL şi USR, conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 26-30 mai.
Aproape trei sferturi dintre cei chestionaţi declară că în mod sigur ar merge la vot.
„Intenţia de vot cumulată pentru partidele care ar putea forma majoritatea parlamentară (PSD, PNL, USR, UDMR) este de 50%, în timp ce restul partidelor parlamentare din opoziţia probabilă adună un scor de aproximativ 44%”, remarcă directorul general al INSCOP Research, Remus Ştefureac.
Estimare participare vot alegeri parlamentare
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot şi 10 „sigur da” vor merge la vot, 11,5% dintre români au ales 1, 0,3% au ales 2, 0,3% au ales 3, 0,5% au ales 4, 3,3% au ales 5, 0,6% au ales 6, 2% au ales 7, 2,3% indică 8, 3,2% indică 9 şi 74,2% indică 10. 1,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Raportat la total eşantion
32,2% dintre români ar vota cu AUR, 14,7% cu PSD, 13,5% cu PNL şi 10,2% cu USR. Pentru UDMR ar vota 3,8% din totalul respondenţilor, pentru SENS – 2,8%, pentru POT – 2,7%, iar pentru SOS România – 2,1%.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
1,3% din total eşantion îşi exprimă preferinţa pentru un independent, iar 1,1% pentru alt partid.
7,2% dintre cei chestionaţi spun că nu s-ar duce la vot, 6,3% că nu ştiu/nu s-au hotărât, iar 2,2% nu răspund.
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur la vot (84,4% din total eşantion).
38,1% dintre alegători ar vota cu AUR, 17,4% cu PSD, 16% cu PNL, iar 12,2% cu USR. Pentru UDMR ar vota 4,5% dintre alegători, pentru SENS – 3,3%, pentru POT – 3,2%, iar pentru SOS România – 2,5%. 1,5% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru un independent, iar 1,3% pentru alt partid.
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă şi declară că s-ar duce sigur la vot (67,1% din total eşantion).
38,3% dintre alegători ar vota cu AUR, 16,6% cu PNL, 15,2% cu PSD, iar 13,3% cu USR. Pentru UDMR ar vota 4,7% dintre alegători, pentru SENS – 4,1%, pentru POT – 3,5%, iar pentru SOS România – 1,8%. 1,5% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru alt partid, iar 1,1% pentru un independent.
„Dincolo de reprezentarea parlamentară, intenţia de vot cumulată pentru partidele care ar putea forma majoritatea parlamentară (PSD, PNL, USR, UDMR) este de 50%, în timp ce restul partidelor parlamentare din opoziţia probabilă adună un scor de aproximativ 44%. Partidele nereprezentate în Parlament adună 6%. AUR conduce detaşat clasamentul intenţiei de vot cu un scor similar celui obţinut de candidatul prezidenţial George Simion pe teritoriul României în primul tur al alegerilor prezidenţiale (38%). PSD şi PNL îşi dispută al doilea loc cu scoruri de sub 20%, PSD aflându-se în scădere, fenomen explicabil în contextul eşecurilor electorale succesive de la alegerile prezidenţiale, iar PNL într-o uşoară creştere, probabil pe fondul revenirii în fruntea formaţiunii a lui Ilie Bolojan, în acest moment unul dintre liderii politici cu cel mai ridicat nivel de încredere, alături de Nicuşor Dan. USR nu pare să valorifice electoral o eventuală asociere cu preşedintele Nicuşor Dan, având un scor similar celui obţinut în alegeri, posibil şi pe fondul procentului relevant obţinut de SENS, partid neparlamentar (4%). POT şi SOS au o intenţie de vot semnificativ sub scorul obţinut la alegerile parlamentare, în condiţiile în care candidatura lui George Simion a ajutat AUR să atragă o parte dintre susţinătorii acestor partide”, declară Remus Ştefureac, director executiv al INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 26–30 mai 2025.
Datele au fost obţinute prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat, fiind de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2,9%, la un grad de încredere de 95%.
