Executivul trebuie să clarifice proiectele care rămân în finanțare, să îndeplinească reformele asumate și să accelereze plățile către beneficiari pentru a evita pierderea miliardelor de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Mesajul integral al lui Ilie Bolojan:
”Am avut în această dimineață o ședință cu miniștrii responsabili pentru accesarea fondurilor europene din PNRR.
Trei priorități:
1. Negocierile cu Comisia Europeană
Până la sfârșitul săptămânii viitoare se vor derula negocierile dintre ministere și reprezentanții Comisiei Europene pentru ultimele modificări ale programului PNRR.
Echipa guvernamentală condusă de Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, se va deplasa la Bruxelles pentru a clarifica următoarele subiecte:
- lista proiectelor care vor rămâne în finanțare prin acest program: ce rămâne pe grant și ce va rămâne pe componenta de împrumut. Toate proiectele finanțate prin grant ar trebui să fie finalizate, altfel vom pierde banii;
- jaloanele pe care trebuie să le îndeplinim până în august: ce reforme trebuie să facem dintre cele asumate de guvernele României în ultimii ani și clarificarea unor aspecte care țin de aceste reforme (de exemplu, pe decarbonizare, finanțarea barajelor sau salarizarea din sectorul public);
- țintele pe care trebuie să le atingem până la sfârșitul lunii august: câți kilometri de autostradă sau cale ferată trebuie să finalizăm, câte centre comunitare etc.
Este important să ne respectăm angajamentele, altfel banii vor fi pierduți.
2. Asigurarea fondurilor pentru cheltuielile suplimentare generate de proiecte
În afara fondurilor europene, sunt necesare sume suplimentare reprezentând cheltuieli neeligibile, ajustări de prețuri și diferențe de TVA, care trebuie asigurate din bugetul de stat de către Ministerul Finanțelor.
Fără asigurarea acestor sume suplimentare, lucrările nu pot fi finalizate și nici fondurile europene absorbite.
Am făcut un inventar al sumelor suplimentare. Spre exemplu, doar la Ministerul Sănătății este nevoie de peste un miliard de lei pentru ca spitalele aflate în lucru să poată fi finalizate.
Am convenit ca toate ministerele să colaboreze cu Ministerul Finanțelor și să anunțe din timp necesarul de fonduri, astfel încât lucrările să se poată derula normal, iar plata acestor cheltuieli suplimentare să poată fi asigurată eșalonat până în toamnă. Ministerul Finanțelor va avea un rol important în identificarea surselor de finanțare.
În toamnă vor fi necesare aceste resurse suplimentare, deoarece, inevitabil, o parte dintre miile de proiectele aflate în derulare nu vor putea fi finalizate la timp și va fi necesară închiderea lor.
3. Derularea rapidă a plăților pentru beneficiari
Pentru a putea lucra, constructorii trebuie plătiți, iar o prioritate este recuperarea întârzierilor la ministerele care au acumulat restanțe la plată: Educație, Energie, Economie și Sănătate.
Verificarea rapidă a cererilor de plată și efectuarea plăților cât mai repede posibil reprezintă o condiție esențială pentru finalizarea lucrărilor până la sfârșitul lunii august.
Acest lucru va fi realizat prin alocarea de personal suplimentar din interiorul ministerelor, printr-o mai bună organizare și prin sprijinul pe care Ministerul Fondurilor Europene îl va acorda celorlalte ministere în următoarele luni, astfel încât să nu pierdem fondurile din acest motiv.
Mulțumesc tuturor colegilor implicați, autorităților locale, partenerilor și constructorilor pentru efortul pe care îl depun pentru finalizarea acestor proiecte importante pentru țara noastră.
Respect pentru România!”
Ce spunea ministrul interimar al Proiectelor Europene despre banii din PNRR
Ministrul interimar al Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirma pe 16 mai că România nu se mai află „în coada clasamentului” în ceea ce priveşte banii accesaţi din Planul Naţional de Redresare şi rezilienţă (PNRR). El anunţă că România mai are de accesat peste 4 miliarde de euro din acest program.
„Dacă faceţi calculul, practic două treimi faţă de toţi banii care au fost traşi în cinci ani (din PNRR - n.r.) noi am pregătit şi aprobat în aceste zece luni de zile. Cu această sumă, România ajunge undeva la 66,5% absorbţie pe granturi din suma nerambursabilă pe PNRR, ceea ce nu ne mai plasează, ca să fie foarte clar pentru toată lumea, în coada clasamentului. Deci nu mai suntem în coada clasamentului pe PNRR, după ce avem această aprobare pe cererea de plată 4 şi suma pe care am recuperat-o din cererea de plată 3”, a afirmat Dragoş Pîslaru.
Pîslaru a arătat că „mai avem încă o treime de tras, în sumă brută sunt 4,9 miliarde. Dacă e să scoatem prefinanţarea, rămân 4,3 miliarde de tras efectiv”.
Ministrul admite că „lucrurile sunt mai complicate” în ceea ce priveşte reformele asumate de România prin PNRR, el arătând că reformele esenţiale au fost anunţate în guvern înaintea crizei politice şi să fie adoptate.
Cu doar două zile înainte de această declarație, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României din PNRR. Plata în valoare de 2,62 miliarde de euro se face în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al NextGeneration.
Comisia transmite că a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de etape şi cele 24 de obiective stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Reformele validate de Bruxelles pentru cerea patru din PNRR:
Potrivit Comisiei Europene, măsurile din această cerere de plată includ:
- Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte implementarea infrastructurii sale de cloud guvernamental, peste 30 de instituţii publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administraţiei publice prin îmbunătăţirea schimbului de date, permiţând în acelaşi timp furnizarea de servicii publice mai eficiente şi mai uşor de utilizat.
- Decarbonizarea sectoarelor transporturilor şi energiei: România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor taxe de proprietate mai mari pentru vehiculele cele mai poluante şi reducerea progresivă a dependenţei de producţia de energie electrică pe bază de cărbune.
- Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a-şi face sistemul fiscal mai echitabil şi mai eficient, reducând sarcina administrativă şi îmbunătăţind respectarea obligaţiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor şi asigurarea unei distribuţii mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmăreşte să consolideze finanţele publice, promovând în acelaşi timp un mediu mai favorabil afacerilor.
