Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat la începutul conferinței de presă după ședința de guvern că cererea de plată patru din PNRR a fost acceptată de către Comisia Europeană. El a adăugat că sunt două mari direcții de urmat în următoarele două săptămâni: îndeplinirea reformelor (țintele și jaloanele asumate prin program) și accelerarea și finalizarea lucrărilor.
Sunt peste 35 de jaloane, dintre care 9 sunt foarte importante. Toate proiectele necesare pentru îndeplinirea PNRR vor fi depuse de miniștrii care sunt parlamentari sau de alți membrii ai guvernului, urmând să fie dezbătute în procedură accelerată.
„La acest moment, 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 miliarde de euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR”, a explicat ministrul interimar al fondurilor UE, Dragoș Pîslaru, într-o notă către guvern.
„Este important să nu pierdem fonduri. Ca să putem absorbi fondurile sunt două direcții importante convenite astăzi. Am stabilit ce e de făcut în următoarele două săptămâni. Avem de îndeplinit reformele ca să ni se vireze banii. Avem un număr importante de jaloane care trebuie îndeplinite, peste 35, dintre care 9 sunt foarte importante, cu reforme în domenii cu potențial de discuții ample în spațiul public”, a explicat premierul demis la începutul conferinței de presă.
„Vom asigura transparența totală a modului în care se fac tragerile și plățile (n.r. de fonduri europene). Se vor face publice plățile și nivelul de absorbție pe fiecare minister. Săptămâna aceasta s-a discutat proiectul de hotărâre privind legat de acordarea sporurilor pe fondurile europene de performanță”.
Această a patra cerere de plată va ridica valoarea fondurilor acordate României în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă la 12,97 miliarde de euro.
„Acest pas important se referă la acordarea fondurilor legate de această cerere de plată, care sprijină gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor şi energiei, administraţia fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate şi infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilităţi. De asemenea, acestea vizează consolidarea procesului decizional al guvernului, promovarea digitalizării, îmbunătăţirea eficienţei sistemului judiciar, intensificarea luptei împotriva corupţiei şi sprijinirea dezvoltării sistemului de învăţământ”, arată Comisia Europeană într-un comunicat oficial.
Comisia transmite că a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de etape şi cele 24 de obiective stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Reformele validate de Bruxelles
Potrivit Comisiei Europene, măsurile din această cerere de plată includ:
- Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte implementarea infrastructurii sale de cloud guvernamental, peste 30 de instituţii publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administraţiei publice prin îmbunătăţirea schimbului de date, permiţând în acelaşi timp furnizarea de servicii publice mai eficiente şi mai uşor de utilizat.
- Decarbonizarea sectoarelor transporturilor şi energiei: România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor taxe de proprietate mai mari pentru vehiculele cele mai poluante şi reducerea progresivă a dependenţei de producţia de energie electrică pe bază de cărbune.
- Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a-şi face sistemul fiscal mai echitabil şi mai eficient, reducând sarcina administrativă şi îmbunătăţind respectarea obligaţiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor şi asigurarea unei distribuţii mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmăreşte să consolideze finanţele publice, promovând în acelaşi timp un mediu mai favorabil afacerilor.
„Comisia a transmis evaluarea sa preliminară privind îndeplinirea de către România a etapelor şi obiectivelor necesare pentru această plată către Comitetul economic şi financiar, care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a-şi formula avizul. Plata către România poate avea loc după avizul CEF şi adoptarea ulterioară a unei decizii de plată de către Comisie”, menţionează instituţia.
România a depus a patra cerere de plată în data de 19 decembrie 2025.
Planul de redresare şi rezilienţă al României prevede investiţii şi reforme de anvergură, cu scopul de a face economia şi societatea ţării mai durabile, mai reziliente şi mai bine pregătite pentru tranziţia verde şi digitală.
Planul este finanţat cu 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde euro sub formă de granturi şi 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Această a patra cerere de plată va ridica valoarea fondurilor acordate României în cadrul RRF la 12,97 miliarde de euro (inclusiv prefinanţarea de 3,79 miliarde de euro, primită în 2021 şi 2022, şi avansul de 288 de milioane de euro în cadrul REPowerEU, primit în ianuarie 2024). Această sumă corespunde cu 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, 62 % din toate etapele intermediare şi obiectivele din plan fiind evaluate.
Având în vedere închiderea mecanismului la sfârşitul anului 2026, statele membre trebuie să îndeplinească toate etapele şi obiectivele restante până în august 2026 şi să depună ultimele cereri de plată până la sfârşitul lunii septembrie 2026, precizează Comisia Europeană.
