Biserica Greco-Catolica cere sa fie trecuta in Constitutie la constituirea si modernizarea statului
Biserica Greco-Catolica cere sa fie mentionata in Constitutie la articolul privind rolul Bisericii Ortodoxe și al Casei Regale "in constituirea si modernizarea statului roman".
Aceasta a solicitat totodata ca libertatea religioasa sa fie definita "urmand exemplul Conventiei Europene a Drepturilor Omului".
Cele doua amendamente sunt mentionate intr-o scrisoare trimisa miercuri de liderul Bisericii Greco-Catolice, cardinalul Lucian Mureșan, lui Crin Antonescu, președinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituției.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa vorbeasca despre aportul adus de unele institutii la constituirea si modernizarea statului roman, Biserica Greco-Catolica nu poate fi exclusa dintre acestea. Fara Biserica Greco-Catolica, Statul Roman, identitatea naționala și limba romana in formele pe care le cunoaștem astazi nu ar fi existat", spune cardinalul Lucian, in argumentarea primului amendament, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.
In scrisoarea trimisa lui Antonescu se arata ca, in cazul in care viitoarea Constituție sau preambulul acesteia va contine articolul "Romania recunoaște rolul istoric, in constituirea si modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe si al celorlalte culte religioase, al Casei Regale si al minoritatilor nationale", acesta sa fie completat astfel: "Romania recunoaste rolul istoric, in constituirea si modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe, Bisericii Greco-Catolice si al celorlalte culte religioase, al Casei Regale si al minoritatilor nationale".
In acest context, cardinalul Lucian face, in scrisoare, o incursiune istorica pornind de la episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus "pentru prima data termenul de «națiune romana» la 1737", continuand cu Școala Ardeleana, care a "format constiinta nationala romaneasca", inlocuirea de catre Biserica Greco-Catolica a scrierii chirilice cu alfabetul latin, lupta pentru emancipare naționala de la 1848 și terminand cu aportul in Unirea de la 1918 și lupta impotriva "comunismului si sovietizarii tarii".
In legatura cu al doilea amendament propus, liderul Bisericii Greco-Catolice spune in scrisoare ca "textul Constitutiei din 2003 nu defineste in termeni pozitivi ce e libertatea de constiinta sau religie, ceea ce face acesti termeni neclari".
In aceste conditii, se propune inlocuirea art. 29 din Constitutia din 2003 ("Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale. Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc") cu textul bazat pe Conventia Europeana a Drepturilor Omului: "Statul garanteaza dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor".
"Definirea libertatii religioase in Romania este imperativa deoarece in declarația de unire a Transilvaniei cu Romania de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: «Egala indreptațire și deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat». Scoaterea in afara legii a Bisericii Greco-Catolice de catre statul roman in 1948 a fost o incalcare a declaratiei de la Alba Iulia. Chiar si dupa caderea regimului comunist Biserica Greco-Catolica inca nu a fost repusa in drepturi, in mare parte credinciosii ei fiind in continuare in imposibilitatea de a-si putea practica credinta liber si nestanjenit in Romania. Ne dorim ca aceasta noua Constituție sa defineasca in termeni pozitivi libertatea religioasa astfel incat toti romanii, indiferent de confesiune, sa se poata bucura de aceleasi drepturi in Romania", este argumentata, in scrisoare, cea de-a doua propunere.
