Bilanțul lui Iohannis, după 10 ani de mandat. Dezamăgitor în România, unde nu a reușit nicio reformă, dar bine văzut în afară
Primul președinte din istoria României care pleacă din funcție prin demisie părăsește Palatul Cotroceni cu una dintre cele mai scăzute cote de încredere.
După 10 ani în fruntea țării, Klaus Iohannis, ajuns la 65 de ani, pare că nu s-a mai bucurat nici măcar de susținerea partidului din care a făcut parte. Mulți i-au reproșat în primul rând tăcerea, care va rămâne ca o etichetă a mandatelor sale.
Fost profesor de fizică în Sibiu, fost primar al aceluiași oraș, Klaus Iohannis era ales la cârma țării în 2014 cu un val de entuziasm și multe milioane de voturi. Era speranța de mai bine pentru mai mult de jumătate din țară care credea că Iohannis va face lucrurile altfel și ne va scăpa de ”ciuma roșie”, așa cum el însuși a numit PSD.
În plus, pentru unii era important că era etnic german, pentru alții că avea prestanță. Șirul lung de promisiuni s-a destrămat însă, cu fiecare an al mandatelor sale. Una dintre cele mai mari dezamăgiri ale electoratului său este conviețuirea cu PSD, după ce ajunsese președinte pe un puternic val anti-PSD.
A fost soluția lui pentru stabilitate în țară care însă a dat naștere unei coaliții nefirești între partide cu principii radical opuse și ideologii care se bat cap în cap. Promisiunea din ianuarie 2017 când, îmbrăcat în geacă roșie de schi, a coborât în mijlocul protestatarilor în Piața Universității și le-a spus că va trimite PSD în istorie, a fost uitată curând.
Singura mare reușită a lui Iohannis: blocarea Ordonanței 13 a lui Dragnea
Klaus Iohannis a oprit însă atunci un dezastru, când a intervenit în ședința Guvernului Grindeanu și a blocat controversata Ordonanță 13 a lui Dragnea.
Dar, după acest episod, prezența lui în viața politică internă a devenit nesemnificativă. Nu a trimis PSD în istorie, ba chiar este președintele de dreapta care a numit cei mai mulți premieri din PSD.
Președintele și-a asumat gestionarea țării în pandemie, dar România a sfârșit prin a avea una dintre cele mai mici rate de vaccinare din Europa. În plus, Iohannis a reușit să declanșeze un val de furie după ce i-a îndemnat pe români să joace golf.
Mai presus de orice, vreme de 10 ani, România nu a reușit să facă nicio reformă de succes. Nici în administrație, nici în educație, nici în sănătate. Iar concluzia a tras-o singur președintele după ce încă un spital a luat foc.
Singurul proiect demarat, ”România educată”, marcă înregistrată a lui Iohannis, a eșuat în legi ale educației care de fapt n-au schimbat nimic esențial.
Mereu bine văzut în străinătate, dar aproape complet absent în România
Președintele României a fost însă întotdeauna bine văzut în plan extern. În primul mandat, a fost primit de două ori la la Casa Albă de Donald Trump cu care s-a asigurat de întărirea parteneriatului strategic româno-american. Și, datorită lui, numărul de militari americani staționați la noi a crescut.
A fost printre cei care au solicitat în mod constant întărirea flancului estic al NATO, chiar înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Apoi, după invazia Rusiei, și-a asumat imediat rolul de sprijin al țării vecine.
Însă nu a reușit să obțină o funcție într-o instituție europeană, așa cum și-a dorit, deși a vizat și funcția de secretar general NATO și pe cea de președinte al Consiliului European. Aliații nu l-au vrut!
Poate această dorință, poate călătoriile cu avioane private ori poate faptul că ani de zile nu a organizat o conferință de presă i-au prăbușit cota de popularitate. În locul unui dialog cu țara, președintele a ales să tacă și aparent să fie absent din problemele care contează.
Sursa: Pro TV
Etichete: klaus iohannis, presedinte, bilant, presedintia romaniei,
Dată publicare:
10-02-2025 19:22
.webp)
