Bilanțul lui Iohannis, după 10 ani de mandat. Dezamăgitor în România, unde nu a reușit nicio reformă, dar bine văzut în afară

×
Publicitate

Primul președinte din istoria României care pleacă din funcție prin demisie părăsește Palatul Cotroceni cu una dintre cele mai scăzute cote de încredere.  

După 10 ani în fruntea țării, Klaus Iohannis, ajuns la 65 de ani, pare că nu s-a mai bucurat nici măcar de susținerea partidului din care a făcut parte. Mulți i-au reproșat în primul rând tăcerea, care va rămâne ca o etichetă a mandatelor sale.

Fost profesor de fizică în Sibiu, fost primar al aceluiași oraș, Klaus Iohannis era ales la cârma țării în 2014 cu un val de entuziasm și multe milioane de voturi. Era speranța de mai bine pentru mai mult de jumătate din țară care credea că Iohannis va face lucrurile altfel și ne va scăpa de ”ciuma roșie”, așa cum el însuși a numit PSD.

În plus, pentru unii era important că era etnic german, pentru alții că avea prestanță. Șirul lung de promisiuni s-a destrămat însă, cu fiecare an al mandatelor sale. Una dintre cele mai mari dezamăgiri ale electoratului său este conviețuirea cu PSD, după ce ajunsese președinte pe un puternic val anti-PSD.

A fost soluția lui pentru stabilitate în țară care însă a dat naștere unei coaliții nefirești între partide cu principii radical opuse și ideologii care se bat cap în cap. Promisiunea din ianuarie 2017 când, îmbrăcat în geacă roșie de schi, a coborât în mijlocul protestatarilor în Piața Universității și le-a spus că va trimite PSD în istorie, a fost uitată curând.

Singura mare reușită a lui Iohannis: blocarea Ordonanței 13 a lui Dragnea

Klaus Iohannis a oprit însă atunci un dezastru, când a intervenit în ședința Guvernului Grindeanu și a blocat controversata Ordonanță 13 a lui Dragnea.

Dar, după acest episod, prezența lui în viața politică internă a devenit nesemnificativă. Nu a trimis PSD în istorie, ba chiar este președintele de dreapta care a numit cei mai mulți premieri din PSD.

Președintele și-a asumat gestionarea țării în pandemie, dar România a sfârșit prin a avea una dintre cele mai mici rate de vaccinare din Europa. În plus, Iohannis a reușit să declanșeze un val de furie după ce i-a îndemnat pe români să joace golf.

Mai presus de orice, vreme de 10 ani, România nu a reușit să facă nicio reformă de succes. Nici în administrație, nici în educație, nici în sănătate. Iar concluzia a tras-o singur președintele după ce încă un spital a luat foc.

Singurul proiect demarat, ”România educată”, marcă înregistrată a lui Iohannis, a eșuat în legi ale educației care de fapt n-au schimbat nimic esențial.

Mereu bine văzut în străinătate, dar aproape complet absent în România 

Președintele României a fost însă întotdeauna bine văzut în plan extern. În primul mandat, a fost primit de două ori la la Casa Albă de Donald Trump cu care s-a asigurat de întărirea parteneriatului strategic româno-american. Și, datorită lui, numărul de militari americani staționați la noi a crescut.

A fost printre cei care au solicitat în mod constant întărirea flancului estic al NATO, chiar înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Apoi, după invazia Rusiei, și-a asumat imediat rolul de sprijin al țării vecine.

Însă nu a reușit să obțină o funcție într-o instituție europeană, așa cum și-a dorit, deși a vizat și funcția de secretar general NATO și pe cea de președinte al Consiliului European. Aliații nu l-au vrut!

Poate această dorință, poate călătoriile cu avioane private ori poate faptul că ani de zile nu a organizat o conferință de presă i-au prăbușit cota de popularitate. În locul unui dialog cu țara, președintele a ales să tacă și aparent să fie absent din problemele care contează.

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Filmul primei demisii a unui președinte din istoria țării. Iohannis părăsește Cotroceniul pentru a „scuti românii de criză”

Mandatul lui Klaus Iohannis va expira pe 12 februarie, după cum a anunțat președintele demisionar. 

DOCUMENT. Administrația Prezidențială a trimis în Parlament demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României

Administrația Prezidențială a transmis, luni, conducerii celor două Camere al Parlamentului demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României, ”începând cu data de 12 februarie 2025”.

Sebastian Burduja: Problema ultimelor luni nu s-a numit şi nu se numeşte Iohannis. Adevărata ameninţare poartă un alt nume

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, declară luni că problema ultimelor luni nu s-a numit şi nu se numeşte Klaus Iohannis şi că adevărata ameninţare pentru România poartă un alt nume.

Recomandări
Surse: Președintele „lasă impresia” că va numi azi premier. PSD și AUR cer la guvernare, PNL nu emite pretenții

Preşedintele Nicuşor Dan a invitat joi la Palatul Cotroceni preşedinţii şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru.

Concluziile expertizei din cazul exploziei din Rahova. Scurgerea de metan ar fi început cu o zi înainte de deflagrație

Explozia din cartierul Rahova a fost consecința mai multor nereguli, abateri și neglijențe, făcute în mare parte de angajații care au intervenit acolo.

Ilie Bolojan, după discuțiile de la Cotroceni: „Principala provocare este păstrarea controlului asupra finanțelor publice”

Președintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, a declarat joi, după consultările cu Nicușor Dan, că România are nevoie de un guvern cu un premier credibil, miniștri competenți și un program adaptat realităților economice.