Klaus Iohannis: ”Demisionez din funcția de președinte al României, voi pleca din funcție poimâine, 12 februarie”. VIDEO
Decizie fără precedent în România. Klaus Iohannis a anunțat că demisionează din funcția de președinte al statului, după ce, recent, a spus că nu ar ”face-o fără o motivaţie extrem, extrem de solidă, pentru un interes public”.
Declarația de presă a șefului statului a fost transmisă LIVE pe www.stirileprotv.ro!
Luni, Parlamentul a votat începerea procedurii de suspendare a acestuia din funcţie.
El a menţionat că va pleca din funcţie pe data de 12 februarie.
Klaus Iohannis a explicat faptul că, o eventuală adoptare în Parlament a cererii de suspendare a sa din funcția de președinte al României ar provoca efecte negative pe plan intern și extern.
”Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România.” - a anunțat Iohannis la Palatul Cotroceni.
Discursul integral al lui Klaus Iohannis de anunțare a demisiei:
”Bună ziua!
Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată - repet, niciodată - n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.
Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.
În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ.
Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ.
În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.
Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte ale României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie.
Dumnezeu să binecuvânteze România!”
Ilie Bolojan va fi președinte interimar al României
În aceste condiții, potrivit Constituției, președinte interimar al României va fi al doilea om în Stat, respectiv președintele Senatului, liderul PNL Ilie Bolojan.
El trebuie să renunțe temporar la funcția de președinte al Partidului Național Liberal, deoarece așa prevede articolul 84 din Constituție: ”În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.”
În 2024, la mijlocul lunii decembrie, Iohannis spunea că, dacă ar pleca de la Palatul Cotroceni, ar trebui să plece prin demisie.
”Dacă aş pleca, ar trebui să plec prin demisie. Or să plec prin demisie, sigur, este posibil şi acest lucru, dar n-aş face-o fără o motivaţie extrem, extrem de solidă, pentru un interes public. Nu pentru interesul unui politician sau alt politician care vrea să se profileze împotriva mea”, a explicat la acea vreme Klaus Iohannis.
Ce prevede Constituția României în cazul unei demisii a președintelui țării
Articolul 98 din Constituție prevede că ”dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
Potrivit Constituției, președintele interimar are aceleași drepturi cu cele ale unui sef de stat ales, mai puțin dreptul de a se adresa Parlamentului pe probleme politice și dreptul de a solicita un referendum.
România a mai avut doi președinți interimari
Interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni nu este o premieră în România.
În 2007, Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu, iar preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a devenit preşedinte interimar.
De asemenea, în 2012, Traian Băsescu a fost din nou suspendat de Parlament, iar de această dată președinte interimar a devenit Crin Antonescu, cel care vrea să candideze la alegerile prezidențiale din 2025.
Opoziția a cerut de mai multe ori demisia lui Klaus Iohannis
Opoziția parlamentară a cerut de mai multe ori demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României, după expirarea celui de-al doilea mandat în 21 decembrie 2024.
Liderii USR, în frunte cu președintele acestui partid, Elena Lasconi, au plecat, în decembrie, de la negocierile politice organizate la Palatul Victoria pentru formarea unei coaliții în Parlament, care să susțină un Guvern, cerând, printre altele, demisia lui Iohannis.
Lasconi a declarat după acele consultări că Iohannis ”nu are legitimitatea morală, nici legală de a mai sta în vârful statului român”.
Și cei din Partidul Oamenilor Tineri (POT) au anunțat că au strâns semnături pentru declanșarea procedurii de suspendare din funcție a președintelui României, Klaus Iohannis, deoarece era ”ilegitim în funcție”.
Acest lucru s-a întâmplat după ce - în urmă cu doar o zi - și AUR a depus o cerere pentru convocarea Parlamentului într-o sesiune extraordinară pentru a începe procedura de suspendare a președintelui Iohannis.
Etichete: demisie, klaus iohannis, Parlament,
Dată publicare:
