Cine este Ilie Bolojan, președintele Senatului, cel care ar urma să preia funcția de președinte interimar al României

După ce Klaus Iohannis a demisionat din funcția de președinte al României, interimatul este asigurat de persoana care deține a doua funcție în stat, respectiv Președintele Senatului, conform articolului 98 din Constituție. În prezent, președintele Senatului este liderul PNL Ilie Bolojan.

Originile și formarea academică

Născut pe 17 martie 1969, în localitatea Birtin, comuna Vadu Crișului, județul Bihor, Ilie Bolojan și-a început educația la Liceul „Emanuil Gojdu" din Oradea (1983-1987). Și-a continuat formarea academică urmând simultan două specializări la Timișoara: mecanică la Institutul Politehnic „Traian Vuia" (1988-1993) și matematică la Universitatea din Timișoara (1990-1993).

Pregătirea sa în administrație publică include specializări la ENA (École Nationale d'Administration) în Franța (2005) și programe de perfecționare la Institutul Național de Administrație din București (2005-2006), cu accent pe procesul de descentralizare administrativă și formarea funcțiilor prefectorale.

Ascensiunea administrativă

Experiența profesională a lui Bolojan s-a dezvoltat treptat, începând cu poziția de profesor la Școala Ajutătoare Tileagd (1993-1994). A acumulat experiență în sectorul privat ca administrator de firmă (1994-2004), înainte de a-și construi cariera în administrația publică.

Citește și

Bogdan Ivan anunță ”discuții directe cu Eric Trump la Davos și cooperare strategică cu Israelul pe energie și AI”

Parcursul său administrativ include funcțiile de consilier local în Aleșd (1996-2004), consilier județean Bihor (2004-2005), prefect al județului Bihor (2005-2007) și secretar general al Guvernului României (2007-2008). Perioada 2008-2020 l-a consacrat ca primar al municipiului Oradea, unde a exercitat trei mandate consecutive, urmate de conducerea Consiliului Județean Bihor din 2020.

Realizările din administrația publică

Sub conducerea sa, Oradea a cunoscut transformări semnificative în infrastructură și servicii publice. Ca președinte al CJ Bihor, a stabilit un record de investiții publice în 2023, depășind 200 milioane de euro. Proiectele sale emblematice includ dezvoltarea infrastructurii rutiere, modernizarea Aeroportului Oradea și implementarea unor proiecte majore în domeniile sănătății și educației.

Principiile sale manageriale au inclus constant reducerea cheltuielilor administrative, atragerea fondurilor europene și implementarea unor proiecte majore în infrastructură, sănătate și educație. Realizările sale includ dezvoltarea șoselelor de centură, modernizarea aeroportului Oradea și multiple proiecte de reabilitare urbană.

Ce avere are Ilie Bolojan

Conform ultimei declarații de avere din iunie 2024, Bolojan deține două terenuri în Bihor (unul agricol de 20.996 metri pătrați și unul intravilan de 4.043 metri pătrați), o casă de 100 metri pătrați în Vadu Crișului și un apartament în Oradea. Veniturile sale anuale includ indemnizația de la de la Senatul Românirei, venituri din chirii și alte surse administrative.

Viața personală

În plan personal, Bolojan a fost căsătorit cu Florentina Bolojan, pe care a cunoscut-o în perioada studenției. În timp ce el studia Matematica și Mecanica la Timișoara, ea urma cursurile Facultății de Arte, secția design vestimentar. Din căsătoria lor au rezultat două fiice. După mai bine de două decenii de mariaj, cei doi au divorțat în 2013, într-o manieră discretă, caracteristică stilului său de a-și proteja viața personală de expunerea publică. Fosta sa soție este în prezent consultant la Asigurări de viață NN și psiholog la Maternitatea din Oradea.

Ilie Bolojan și reducerile de personal de la Senat

După alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, Ilie Bolojan a câștigat un mandat de senator și odată cu investirea noului Parlament, a fost ales președinte al Senatului.

Bolojan și-a explicat viziunea politică spunând că „Trebuie să ne scădem cheltuiele de funcţionare, trebuie să atragem banii europeni pentru a avea investiţii care să genereze creştere, să putem să avem o creştere economică şi trebuie să ne creştem veniturile, dar nu crescând taxele, ci încasându-ne veniturile pe care le avem”.

Printre primele măsuri anunțate se referă la reducerea numărului angajaților din Senat. Astfel s-a decis reducerea schemei de funcţionare a instituţiei cu 24% - de la 796 de posturi, din care aproximativ 30 sunt libere, la 610 posturi -, iar cheltuielile privind întreţinerea autoturismelor vor fi diminuate. Decizia de recucere a posturilor a provocat un protest spontan al angajaților din instituție.

Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a afirmat că vor fi reduse cheltuielile de funcţionare de la Senat prin reducerea flotei de maşini şi a cotelor de combustibil cu 20%, precizând că în acest mod activitatea instituţiei se poate desfăşura în condiţii civilizate şi cu costuri rezonabile.

El a anunţat introducerea unui sistem electronic de acces în Parlament pentru angajaţi deoarece în prezent nu există un control al prezenţei la locul de muncă.

Într-un document semnat de președintele Senatului se arată că „Reducerea cheltuielilor cu salariile se va realiza prin:

- reducerea personalului angajat în serviciile Senatului cu aprox. 24 % din posturile existente ;

- eliminarea indemnizației acordată coordonatorilor ( 39 de funcții remunerate la nivel de șef birou) de la comisii comune, comisii permanente ale Senatului, secretariatul Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, cabinetele membrilor Biroului permanent precum și de la compartimentelor secretarilor generali adjuncți”.

Articol recomandat de sport.ro

„Nu ai fost fair-play, prieteno!” Sorana Cîrstea, reacție vehementă față de Naomi Osaka, după eșecul de la Australian Open