Wall Street Journal: "Se intorc extremisti antrenati militar". Cum se apara Romania de pericolul terorist de la granite
Guverne din Europa Centrala si de Est actioneaza pentru a limita riscurile reprezentate de militanti islamisti interni, in urma atacurilor din Franta, care au declansat dezbateri despre imigratie si securitate, inclusiv in Romania.
Potrivit cotidianului, tari din flancul estic al Uniunii Europene (UE) - dintre care unele se afla in prima linie a rutelor imigratiei dinspre Orientul Mijlociu - sunt ingrijorate ca niste frontiere prea permisive le pot permite locuitorilor sa se alature jihadistilor in strainatate si sa se intoarca acasa ca extremisti antrenati militar. Insa unii politicieni si asociatii de apararea drepturilor omului avertizeaza ca lupta impotriva terorismului poate incalca libertatile civile.
Astfel, Romania s-a concentrat asupra unor probleme de securitate inaintea vizitei, miercuri, a asistentei secretarului de Stat american pentru Afaceri Europene si Eurasiatice Victoria Nuland, liderii principalelor partide politice ajungand marti la un acord asupra cresterii treptate a bugetului alocat Apararii la 2% incepand din 2017 cu scopul de a consolida securitatea si de a indeplini cerintele NATO, exemplifica WSJ. Cheltuielile militare ale Romaniei au reprezentat 1,29% din PIB in 2012, potrivit celor mai recente date disponibile - de la CIA - noteaza publicatia. Insa, in Romania unii se tem ca atacurile teroriste din Franta vor fi folosite de catre Guvern ca o oportunitate pentru a implementa legi care sa dea serviciilor secrete un acces si mai mare la date personale, in lupta impotriva terorismului, cu o potentiala incalcare a libertatilor civile, subliniaza WSJ, comentand ca asemenea ingrijorari sunt asemanatoare celor din Statele Unite de la momentul implementarii Patriot Act, dupa atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001.
Alegeri 2024
07:29
HARTĂ. Informații în timp real despre alegerile prezidențiale tur 1 - prezență, rezultate
07:24
Poliţia Română, noi precizări în cazul acuzaţiilor USR şi al sancţiunilor date pentru „continuarea propagandei electorale”
07:18
AFP: Alegeri în România - Candidatul extremei dreapta ar putea ajunge la putere
07:16
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A treia zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019
Calin Popescu Tariceanu, presedintele Senatului roman, a declarat ca in discutiile cu Nuland au fost atinse si asa-numitele legi "Big Brother", pe care asociatii romanesti cu activitate in domeniile drepturilor omului si libertatilor civile le-au denuntat drept o invazie a vietii private. Romania, ca orice alt stat UE si ca Statele Unite, "se concentreaza asupra luptei impotriva terorismului si asigurarii securitatii nationale", a spus el, adaugand ca este necesara o abordare echilibrata.
Nuland urmeaza sa efectueze vizite in Bulgaria, Germania si Franta saptamana aceasta. Wall Street Journal prezinta, de asemenea, exemplul Guvernului bulgar, care a decis miercuri sa extinda gardul de la frontiera cu Turcia cu inca 82 de kilometri si sa autorizeze armata sa ajute logistic la constructie. Premierul bulgar Boiko Borisov a subliniat ca gardul a consolidat securitatea si a oprit aproape 35.000 de persoane sa intre ilegal in tara de la sfarsitul lui 2013. "Exista amenintarea unui val de refugiati", a subliniat ministrul Apararii Nikolai Nencev, in urma reuniunii Consiliului National de Securitate, la Sofia, adaugand ca "nu exista dovezi" potrivit carora bulgari ar lupta pentru gruparea Statul Islamic (SI) in Irak ori Siria.
De asemenea, mai scrie publicatia, Guvernul ceh refuza pana de curand sa ofere azil unor refugiati din Orientul Mijlociu de teama ca printre ei ar putea exista teroristi. Ministrul de Interne Milan Chovanec a propus un referendum pe aceasta tema, dar a renuntat la idee, in urma unei presiuni diplomatice tot mai mari. În plus, Guvernul, dupa mai multe saptamani de refuz, a acceptat miercuri propuneri ONU si ale altor state membre UE de a primi 15 familii de refugiati sirieni, cu copii care au nevoie de ingrijiri medicale, provenind din Iordania. Premierul Bohuslav Sobotka le-a cerut celor 70 de persoane sa se integreze.
