Vladimir Putin ar putea interzice vânzarea băuturilor alcoolice în Rusia. Ce strategie are pentru a-i recruta pe ruși
Mii de oameni sunt chemați sub arme, în toate regiunile Rusiei, după mobilizarea parțială decretată de președintele Vladimir Putin.
Unii analiști susțin că sunt mobilizați cu precădere bărbați din regiuni rurale, îndepărtate. Printre ei sunt oameni fără pregătire militară, deși ar fi trebuit să fie doar rezerviști, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.
În paralel, Rusia se confruntă și cu un adevărat exod: la punctele de trecere a frontierei, mii de ruși se înghesuie să fugă din țară, pentru a nu fi trimiși pe frontul din Ucraina.
La două zile de la anunțul președintelui rus Vladimir Putin, starea de spirit în rândul rușilor chemați la mobilizare este una deplorabilă.
Bătăi frecvente în Rusia, printre noii recruți
Internetul a fost inundat de filmulețe cu mii de oameni simpli adunați din toate colțurile Rusiei și trimiși în tabere de antrenament. Iar disciplina în rândul viitorilor soldați lasă de dorit.
Nervii sunt întinși la maximum, iar bătăile sunt frecvente printre cei chemați la arme de Kremlin.
De vină în unele cazuri e și consumul de alcool, dar au apărut deja informații cum că Vladimir Putin ar avea de gând să interzică vânzarea băuturilor alcoolice în Rusia, iar unele regiuni au introdus deja restricții. Același lucru s-a întâmplat și în timpul Primului Război Mondial.
Pentru cei mobilizați, veștile nu sunt deloc bune. Potrivit publicației rusești Meduza, Kremlinul ar intenționa să mobilizeze 1,2 milioane de oameni, de patru ori mai mulți decât numărul anunțat de oficiali. Iar surse de la Moscova susțin că guvernul vrea să recruteze mai puțini oameni din orașele mari și mai mulți din regiuni rurale îndepărtate, unde nu există mass-media și nici opoziție la planurile rusești.
La Moscova, un tânăr a primit ordinul de încorporare deși, spune el, este student.
Student: „Nu mă așteptam că va trebui să plec chiar azi, nimeni nu mi-a spus nimic, de dimineață. Mi-au dat un document de înștiințare că trebuie să mă prezint la comisariat la ora 15.00. Am așteptat o oră și jumătate, apoi a venit ofițerul de recrutare și a spus că plecăm acum. Mi-am zis: 'grozav!'. Am ieșit afară și am început să-mi sun părinții, fratele, toți prietenii mei să le spun că mă iau în armată”.
Autoritățile ruse au chemat la arme și un locotenent-colonel pensionat, în vârstă de 63 de ani, bolnav de diabet și de ischemie cerebrală, deși starea de sănătate și vârsta ar fi trebuit să-l scape de recrutare.
Locotenent-colonel (r.) Alexander Yermolayev: „Nu am făcut niciun test medical, nici nu a existat vreo comisie medicală. Un medic mi-a spus că pot merge la război cu bolile mele. Ne-au spus că vom avea 2 săptămâni de antrenament, apoi vor veni 'cumpărători' să ne ia la unități”.
Ministerul Apărării, condus de Serghei Șoigu, afirma, într-un comunicat, că persoanele care lucrează în "roluri cheie" în sectorul informatic, financiar și de comunicații al Rusiei vor fi scutite de mobilizarea parțială.
Însă un tânăr de 32 de ani, specialist IT, angajat la cea mai mare bancă din Rusia, a publicat o înregistrare video în care spune că a primit ordinul de încorporare pe 21 septembrie, chiar în ziua în care președintele rus Vladimir Putin anunța, la 8 dimineața, că a ordonat prin decret mobilizarea parțială. Mai mult, precizează că nu are niciun fel de experiență militară, iar problemele de sănătate l-au scutit, în trecut, să facă armata.
Rușii încearcă cu disperare să părăsească țara
Mai mulți bărbați dintr-un sat din Buriația - republică a Federației ruse, din sudul Siberiei - au fost ridicați noaptea din paturile lor, urcați în autobuze școlare și duși spre tabăra de antrenament, potrivit reportajului unei publicații independente. Cei încorporați au între 18 și 60 de ani. Iar unii au primit ordinul de încorporare - se pare - chiar dacă nu au deloc pregătire sau experiența militară.
Gen. de brigadă Pat Ryder, secretar de presă al Pentagonului: „În multe privințe, această mobilizare poate răspunde la problema efectivelor insuficiente de trupe. Nu este clar, însă, în ce fel pot fi rezolvate sau nu, în mod semnificativ, problemele legate de comandă, control, logistică, susținere și mai ales problemele de moral pe care le-am văzut la trupele ruse din Ucraina”.
În acest timp, la granițele Rusiei continuă exodul celor care vor să plece din țară, ca să scape de război. Finlanda, ultima țară membră a Uniunii Europene care mai avea granițe deschise cu Rusia, a anunțat deja că va restricționa drastic accesul. Cei care au apucat să treacă dincolo denunță războiul și politica dusă de Putin.
Andrei Balakirov, localnic din St. Petersburg: „Cred că e ceva foarte grav. Nu susțin aceste decizii ale guvernului (rus). Eram pregătit mental pentru asta. Voiam să plec încă de acum o jumătate de an, pe 31 martie. Am renunțat atunci, dar acum am reușit”.
Yuri, localnic din Moscova: „Nu cred că se va termina bine. Dacă oamenii ar fi dus-o bine (în Rusia), nu ar mai fi stat la coadă la granița cu Finlanda. Mă îndoiesc că cei mai mulți au plecat în excursie. Poate unii dintre ei sunt în căutarea unei noi vieți”.
Și la un punct de trecere a frontierei ruse cu Georgia s-au format cozi lungi, de peste 10 kilometri. Toți vor să scape de o eventuală mobilizare care i-ar duce pe frontul din Ucraina.
David, localnic Stavropol: „Panică, toți oamenii pe care-i știu sunt panicați. Cei mai mulți nu știu ce să facă, sunt destui care nu pot să plece. Peste 70% din populație nu are pașapoarte”.
Pe de altă parte, chiar dacă Polonia, statele Baltice și, mai nou, Finlanda vor să taie accesul rușilor în Uniunea Europeană, Berlinul a anunțat aseară că dezertorii care fug din Rusia ca să nu participe la război pot cere azil în Germania.