Oamenii de știință au descoperit că nu doar predispoziția genetică stă la baza cancerului. De ce se formează tumorile

Oamenii de ştiinţă au găsit mutaţii NF1 în ţesuturile normale, ceea ce indică faptul că sunt implicaţi şi alţi factori. Această descoperire pune la îndoială convingerile existente, ar putea îmbunătăţi depistarea precoce şi ar putea conduce la noi tratamente.

Noi cercetări contestă convingerea anterioară conform căreia doar modificările genetice determină localizarea şi creşterea tumorilor la persoanele cu neurofibromatoză de tip 1 (NF-1). Descoperirile sugerează că factori suplimentari joacă un rol, ceea ce ar putea duce la detectarea mai precoce a cancerului şi la potenţiale tratamente noi pentru pacienţii cu NF-1.

O echipă de cercetători de la Institutul Wellcome Sanger, Institutul de Sănătate Infantilă şi spitalul Great Ormond Street al UCL, şi spitalele universităţii Cambridge au investigat NF-1, o afecţiune genetică asociată cu anumite tipuri de tumori.

Studiul lor, publicat recent în revista Nature Genetics, a arătat că mutaţiile genetice legate de formarea tumorilor sunt prezente în ţesuturile normale din întregul organism. Acest lucru sugerează că doar modificările genetice singure nu sunt suficiente pentru dezvoltarea tumorilor, subliniind necesitatea de a explora alţi factori care contribuie.

Citește și

Mihaela Bilic a explicat cum a scăpat de ochelari. „De azi pe mâine îți recapeți vederea de altădată”

Ei au descoperit, de asemenea, un model de modificări în gena afectată, NF1, care poate explica de ce sistemul nervos, în special, este un loc comun pentru dezvoltarea acestor tumori.

Înţelegerea căror alţi factori sunt implicaţi în dezvoltarea acestor tumori ar putea ajuta la informarea programelor de monitorizare pentru pacienţii cu NF-1, care necesită screening regulat pentru a detecta tumorile la timp şi ar putea necesita, eventual, mai multe intervenţii chirurgicale şi chimioterapie.

În viitor, rafinarea cunoştinţelor noastre cu privire la motivele pentru care tumorile cresc în anumite locuri şi nu în altele ne-ar putea ajuta să identificăm pacienţii care au cel mai probabil nevoie de intervenţie medicală precoce.

Implicaţii dincolo de NF-1

Acest model de dezvoltare a tumorii nu este unic pentru NF-1, ridicând posibilitatea ca evenimente similare să apară în afecţiuni genetice înrudite, ceea ce înseamnă că mulţi mai mulţi ar putea beneficia de un management adaptat.

NF-1 este o afecţiune genetică care provoacă pete maronii pe piele, similare cu semnele de naştere, şi tumori. Deşi tumorile sunt adesea benigne, ele pot deveni canceroase în timp şi pot provoca o serie de simptome în funcţie de locul în care se află. De exemplu, NF-1 poate provoca tumori ale ţesuturilor moi şi ale creierului care pot limita mişcarea şi vederea.

Simptomele şi impactul NF-1 pot varia foarte mult de la o persoană la alta, aceasta fiind una dintre cele mai frecvente afecţiuni genetice moştenite, afectând aproximativ una din 2.500 de persoane. Persoanele cu NF-1 au o modificare genetică ceea ce înseamnă că o copie a genei care codifică proteina neurofibromină, NF1, nu funcţionează. Anterior se credea că tumorile şi petele maronii pe pielii apar atunci când se pierde a doua copie a genei.

Constatări rezultate din analiza ţesuturilor

Într-un nou studiu, cercetătorii au studiat aproape 500 de mostre de ţesut de la un copil cu NF-1 şi le-au comparat cu ţesuturi de la copii fără această afecţiune.

Aceştia au constatat că modificările care cauzează pierderea funcţiei genei NF1 nu se limitează la tumori şi modificări ale pielii, ci pot fi găsite şi în alte ţesuturi ale copilului cu NF-1. Acest lucru sugerează că, deşi avantajoasă pentru celulele afectate, mutaţia este insuficientă pentru a provoca formarea tumorilor.

Pentru această cercetare, echipa a aplicat o nouă tehnologie de secvenţiere care le-a permis să analizeze modificările genetice la o rezoluţie mai mare decât era posibil anterior şi a studiat mostre suplimentare de ţesut de la nouă adulţi cu NF-1, care au prezentat rezultate similare.

Echipa a găsit un tipar de mutaţii la toţi pacienţii care a arătat că acestea erau deosebit de frecvente în ţesuturile sistemului nervos. Acesta este un loc comun pentru formarea tumorilor la persoanele cu NF-1, ceea ce poate ajuta la explicarea de ce aceste ţesuturi sunt afectate în mod specific.

„Am fost uimiţi să vedem modificări genetice atât de extinse în ţesuturile normale ale pacienţilor cu NF-1, aparent fără consecinţe", a declarat dr. Thomas Oliver, coautor principal de la Institutul Wellcome Sanger şi spitalele universitare Cambridge.

Acest lucru este contrar cunpoştinţelor comune cu privire la dezvoltarea tumorilor în această afecţiune şi în alte afecţiuni conexe. Factorii suplimentari trebuie să joace în mod clar un rol, poate inclusiv tipul de celule şi localizarea anatomică afectate, a precizat el.

În timp ce sunt necesare investigaţii suplimentare, echipa speră că această lucrare reprezintă primul pas către dezvoltarea unei îngrijiri mai personalizate pentru aceşti pacienţi, cum ar fi o mai bună identificare a persoanelor care prezintă un risc mai mare de a dezvolta tumori şi ajustarea screening-ului pentru a interveni din timp şi a minimiza complicaţiile.

„NF-1 poate avea multe efecte diferite asupra vieţii unei persoane. Pentru a trata şi sprijini mai bine persoanele cu NF-1, trebuie să înţelegem mai bine ce se întâmplă la nivel biologic şi genetic, în special în părţile corpului care sunt cele mai afectate, cum ar fi creierul şi sistemul nervos. Studiul nostru a arătat că aceste zone ale corpului au un model diferit de modificări ale ADN-ului, sugerând că, dacă privim mai departe, ar putea exista o ţintă potenţială pentru noi terapii care să ajute la tratarea sau oprirea dezvoltării tumorilor”, a declarat profesorul Thomas Jacques, coautor principal de la Institutul de Sănătate Infantilă şi spitalul Great Ormond Street al UCL.

„Pierderea celei de-a doua gene NF1 a fost întotdeauna considerată a provoca tumori la persoanele cu NF-1. Descoperirile noastre pun fundamental la îndoială această paradigmă veche de zece ani şi ne obligă să regândim modul în care apar tumorile, pentru a deschide calea către o mai bună depistare, prevenire şi tratare a cancerelor”, a declarat la rândul său profesorul Sam Behjati, coautor principal de la Institutul Wellcome Sanger şi spitalele universitare Cambridge.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu