Cine este Maia Sandu. Cum i-a supărat pe mulți pe vremea când era șefa Educației și controversa dintr-un troleibuz

Fostul preşedinte comunist Vladimir Voronin, care a stat mai bine de opt ani la conducerea ţării, a fost ales de Parlament, înainte ca Moldova să revină în 2016 la sistemul alegerii preşedintelui prin sufragiu universal direct, aşa cum se făcea în primii ani după proclamarea independenţei.

Maia Sandu a candidat prima oară la preşedinţie în 2016, când a fost învinsă de socialistul prorus Igor Dodon la patru procente diferenţă, apoi şi-a luat revanşa în 2020, graţie diasporei, cea care şi acum, în 2024, i-a adus victoria.

Maia Sandu s-a născut în 1972 în satul Risipeni, aproape de graniţa cu România. Ea a obţinut un masterat în relaţii internaţionale la Chişinău şi un altul în politici publice după ce a studiat la Universitatea Harvard din Statele Unite. După un stagiu în Ministerul Economiei, a lucrat ca economist la biroul Băncii Mondiale din Chişinău timp de aproximativ şapte ani şi mai târziu a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale. După doi ani petrecuţi la Washington, s-a întors în Moldova în 2012 pentru a deveni ministru al educaţiei. A fost începutul a ceea ce ea a descris la un moment dat ca fiind o „călătorie în montagne russe”, care s-a încheiat cu transformarea ei în prima femeie preşedinte a ţării.

Pariul pus de colegii din Guvern pe vremea când era ministru al Educației

Economistă educată la Harvard, Maia Sandu a părăsit, aşadar, funcţia bine plătită de la Banca Mondială din Washington pentru a se întoarce acasă ca ministru al educaţiei, post din care îşi propunea să facă reforme şi să lupte împotriva corupţiei. Reformele sale de introducere a camerelor video şi de comasare a şcolilor mici în satele în curs de depopulare au fost însă atât de nepopulare, încât colegii din guvern au pariat deschis pe cât va rezista, a povestit ea.

Citește și

Tensiuni în Groenlanda. Danemarca trimite încontinuu trupe, soldații se antrenează pentru ”lupte care ar putea avea loc”

Dar un alt eveniment care a făcut Moldova „celebră” s-a dovedit a fi mai degrabă un moment definitoriu. În 2014, un miliard de dolari a fost sifonat din trei bănci de stat, costând Moldova echivalentul a 12% din produsul său intern brut. Dezamăgiţi după acest episod, tinerii au părăsit masiv ţara, iar criza a transformat-o pe Maia Sandu într-o figură pro-europeană proeminentă, opusă oligarhilor care controlau o mare parte din economie, scrie Bloomberg.

Părea o utopie ca o femeie cu o constituţie fragilă, care nu beneficia de sprijin în interior, să se lupte cu puternicii afacerişti cu legături la Kremlin. Cu toate acestea, ea a fondat în 2016 Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) cu ambiţia de a demonstra că se poate face politică şi altfel. Iar în 2020, după ce a fost aleasă preşedintă, partidul ei a obţinut o victorie importantă în alegerile legislative, având majoritatea absolută în Parlement, o performanţă cu greu repetabilă în alegerile de anul viitor.

Principala provocare

Primii patru ani la putere ai lui Sandu au fost turbulenţi, pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina a escaladat tensiunile în Moldova, afectând în acelaşi timp o economie şi-aşa fragilă.

Încercând iniţial să construiască relaţii pragmatice şi prudente cu Rusia, ea a trecut brusc la o politică puternic pro-europeană atunci când Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei în 2022. Criticii ei spun că a cultivat legături strânse cu Occidentul, dar o acuză că nu a reuşit să gestioneze economia în dificultate a ţării şi inflaţia ridicată sau să promoveze reformele judiciare, notează Reuters.

Cu toate acestea, Maia Sandu rămâne populară în rândul diasporei, pe care se bazează pentru a schimba mentalităţile şi acasă. Asta pentru că, aşa cum a arătat-o şi aceste alegeri prezidenţiale din 2024, câştigarea votanţilor de acasă rămâne principala ei provocare, în special având în vedere vulnerabilitatea lor la dezinformare.

În 2016, a pierdut alegerile prezidenţiale după ce presa controlată de oligarhi a promovat masiv un fake news: că Maia Sandu s-a înţeles cu Angela Merkel să aducă 30.000 de sirieni din Germania. În plus, folosindu-se de prejudecăţile unei societăţi patriarhale, Igor Dodon nu a ezitat să invoce şi argumentul că o femeie necăsătorită şi fără copii nu ar fi un preşedinte bun pentru ţară, pentru că nu ştie să aibă grijă de familie.

Controversă în troleibuz

Maia Sandu a povestit la un moment dat cum însăşi mama sa a auzit două femei în troleibuz susţinând că preşedinta şi-a trimis mama să trăiască în SUA. Mama a intervenit şi le-a spus: „Eu sunt mama Maiei Sandu, locuiesc în Chişinău. De ce promovaţi aceste zvonuri?”.

Preşedinta mărturiseşte că are o relaţie călduroasă cu mama şi sora ei. Mama vine aproape în fiecare zi la Preşedinţie şi îl lasă caserola cu mâncarea de prânz la agentul de pază de la poartă. Venirea sa la Preşedinţie i-a pus în dificultate pe şefii serviciului responsabil de paza preşedintelui. Maia Sandu nu a vrut să se mute din apartamentul său de două camere dintr-un bloc din Chişinău. Au fost nevoiţi să-i asigure paza cu discreţie, pentru a nu deranja vecinii. Modestia rămâne printre principalele sale calităţi.

Pentru vizitele externe, zboară cu curse regulate, dar preferă low-costurile, iar consilierii ştiu că „şefa” le cere imediat explicaţii pentru cheltuieli suplimentare nemotivate.

În 2012, când a revenit din SUA în Moldova, Maia Sandu declara că are în conuri bancare peste 160.000 dolari. Declaraţia sa de avere din 2023 arată că mai are doar 600 de dolari în conturi, un salariul lunar de puţin peste 1000 de euro (21.000 MDL) şi o maşină vândută cu 8.000 euro.

Proiectul ei de suflet este cel de reîmpădurire a Moldovei, ca soluţie pentru combaterea încălzirii, proiect pentru care a atras finanţări externe importante.

Maia Sandu este pasionată de drumeţii şi este fan Coldplay, dar nu a putut ajunge la concertul pe care formaţia l-a susţinut anul acesta la Bucureşti.

Articol recomandat de sport.ro

Într-un an cât alții în zece: Sorana Cîrstea a strâns avere în 130 de minute, la Australian Open 2026