Maia Sandu a câștigat alegerile din Moldova 2024 și obține un nou mandat de președinte

Contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști, a obținut 44,90% din voturile exprimate, după cum arată oficialii de la Chișinău după centralizarea a 2201 din totalul de 2219 procese verbale (99,19%).

Victoria actualului președinte marchează continuitatea orientării pro-europene a Republicii Moldova și consolidează direcția reformistă inițiată în primul mandat. Prezența la vot a fost semnificativă atât în țară, cât și în diaspora, demonstrând interesul sporit al cetățenilor pentru viitorul politic al țării.

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova

Parcursul european și realizările primului mandat

Primul mandat al Maiei Sandu a fost marcat de obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, considerat unul dintre cele mai importante succese diplomatice ale țării. Președinta în exercițiu a pus accentul pe reformarea sistemului judiciar și pe lupta împotriva corupției, reușind să implementeze o serie de măsuri pentru consolidarea statului de drept.

Citește și

Von der Leyen salută victoria Maiei Sandu în finala prezidențială: "Sunt bucuroasă să lucrez în continuare cu dumneavoastră"

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

În perioada 2020-2024, sub conducerea sa, Republica Moldova a făcut pași importanți în direcția integrării europene, a modernizării instituțiilor statului și a îmbunătățirii relațiilor cu partenerii occidentali. De asemenea, în timpul mandatului său, țara a traversat mai multe crize, inclusiv cea energetică, reușind să-și diversifice sursele de aprovizionare și să reducă dependența energetică.

O campanie electorală marcată de dezbateri intense

Campania electorală pentru cel de-al doilea tur s-a concentrat pe teme precum direcția geopolitică a țării, reforma justiției și lupta împotriva corupției. În ultima dezbatere televizată, Maia Sandu l-a acuzat pe contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, de legături cu foști oligarhi și cu interese pro-ruse, în timp ce acesta a contestat realizările primului său mandat prezidențial.

Sandu, în vârstă de 52 de ani, și-a construit cariera politică pe o platformă pro-europeană și reformistă. Fost ministru al Educației și premier pentru o scurtă perioadă în 2019, ea a devenit prima femeie președinte a Republicii Moldova în 2020. Educată la Harvard și cu experiență la Banca Mondială, Sandu a adus o perspectivă occidentală în administrația de la Chișinău.

Priorități și provocări pentru următorul mandat

Pentru următorii patru ani, președinta reconfirmată și-a stabilit mai multe obiective prioritare. Printre acestea se numără:

- Accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană prin implementarea reformelor necesare

- Continuarea reformei în justiție și consolidarea instituțiilor anticorupție

- Atragerea investițiilor străine și dezvoltarea economică

- Modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice

- Consolidarea securității energetice și reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie

Maia Sandu va depune jurământul pentru al doilea mandat în fața Parlamentului Republicii Moldova, conform prevederilor constituționale. 

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"