Ungaria, pusă la zid în raportul publicat de Comisia Europeană privind statul de drept: „Situația e îngrozitoare”

Comisia Europeană a reproșat Ungariei că nu face suficient pentru a aborda problemele legate de statul de drept din țară.

„Ungaria este o problemă sistemică reală pentru Comisie în ceea ce privește statul de drept”, a declarat miercuri (24 iulie) Didier Reynders, comisarul european demisionar pentru justiție, reporterilor.

Declarația sa a fost făcută în urma unei reuniuni a miniștrilor justiției care a avut loc la începutul acestei săptămâni la Budapesta, organizată de Ungaria, care deține președinția rotativă semestrială a UE.

Declarația lui Reynder a fost susținută de raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept, publicat tot miercuri, care a analizat toate cele 27 de state UE, precum și Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

Guvernul Orban, fără progrese în privința reformelor

În ceea ce privește Ungaria, raportul a afirmat că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește niciuna dintre recomandările făcute anul trecut, de la lupta împotriva cazurilor de corupție la nivel înalt până la amenințările mai ample la adresa pluralismului mass-media și a societății civile, notează EUObserver.

Daniel Freund, eurodeputat german din partea Verzilor, a afirmat, de asemenea, într-o declarație: „Starea statului de drept în Ungaria este în continuare îngrozitoare. În ciuda sancțiunilor financiare în valoare de zeci de miliarde, guvernul premierului ungar Viktor Orban nu a înregistrat niciun progres pozitiv în ceea ce privește reformele”.

Lipsa progreselor ridică întrebări cu privire la motivul pentru care Comisia Europeană a decis să elibereze, în decembrie anul trecut, peste 10 miliarde de euro din fondurile UE pentru Ungaria - aproximativ o treime din banii care erau reținuți Budapestei din cauza problemelor legate de statul de drept.

„Parlamentul regretă decizia Comisiei de a elibera până la 10,2 miliarde de euro din fondurile înghețate anterior, în ciuda faptului că Ungaria nu a îndeplinit reformele cerute pentru independența judiciară, iar Comisia a prelungit recent aplicarea măsurilor Regulamentului privind condiționalitatea”, au declarat deputații europeni într-o rezoluție în plen pe 18 ianuarie.

Lăsând la o parte controversa legată de finanțare, raportul lui Reynder a făcut referire și la Oficiul pentru Protecția Suveranității (SPO) din Ungaria.

UE, sancțiuni împotriva Ungariei

SPO are competența de a cerceta orice persoană sau organizație suspectată de a servi interese străine și/sau de a primi finanțare străină.

Președintele acestuia, Tamas Lanczi, a fost numit de Orban și de atunci a lansat atacuri împotriva Transparency International, un ONG, precum și împotriva jurnaliștilor de investigație maghiari.

O măsură similară a fost propusă în Slovacia (al cărei prim-ministru populist Robert Fico este un prieten al lui Orban), a declarat, tot miercuri, vicepreședintele Comisiei Europene Věra Jourová.

„Am fost critici în ceea ce privește legea privind ONG-urile, iar acum pregătirea legii, care este similară cu legea maghiară privind suveranitatea”, a declarat Jourová.

UE a demarat o procedură de sancțiuni împotriva Ungariei în 2018 din cauza guvernării iliberale a lui Orban, care ar putea priva Ungaria de votul său în Consiliul UE, într-un proces blocat.

Dar raportul critic al Comisiei a fost publicat pe fondul escaladării conflictului dintre Orbán și UE cu privire la întâlnirea sa cu președintele rus Vladimir Putin din 5 iulie, precum și a retoricii anti-UE a Ungariei la Consiliul de Securitate al ONU săptămâna trecută.

Articol recomandat de sport.ro

El va fi selecționerul României în următorii doi ani: „E văzut ca un salvator. Nu-l mișcă nimeni de acolo”