Țara membră NATO care lansează "cea mai importantă" reformă a armatei sale: „Raportul de forţe se schimbă”
Grecia, ţară membră a NATO, lansează "cea mai importantă" reformă a armatei sale din istoria modernă, pentru care va aloca circa 25 miliarde de euro, a anunţat miercuri premierul elen Kyriakos Mitsotakis.
Într-o alocuţiune în faţa parlamentului, şeful guvernului conservator a insistat asupra "mediului internaţional incert" în care se află această ţară mediteraneeană vecină cu Turcia şi una dintre puţinele membre ale NATO care alocă peste 3% din PIB pentru cheltuielile de apărare.
Această vastă reformă este "transformarea cea mai importantă a Forţelor armate din istoria modernă a ţării", a subliniat Mitsotakis.
"De la Arctica la Marea Egee, raportul de forţe se schimbă", le-a spus Mitsotakis deputaţilor greci.
"Aceasta implică noi provocări pentru întregul continent european, dar de asemenea pentru ţări precum a noastră", a adăugat el, vorbind despre o ţară "mică poate ca suprafaţă", dar care, potrivit lui, este "mare ca importanţă şi dinamism", mai ales datorită poziţiei sale geografice strategice în estul Mediteranei, la frontierele externe ale Uniunii Europene.
El a subliniat necesitatea ca Grecia "să rămână puternică, stabilă şi independentă într-o lume care se schimbă într-un ritm imprevizibil".
Prim-ministrul conservator nu a detaliat calendarul acestei reforme, dar, potrivit unor surse ministeriale, investiţiile de 25 de miliarde de euro vor fi eşalonate până în 2036.
Franţa, Germania şi Polonia şi-au anunţat recent intenţia de a-şi consolida armatele într-un moment în care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să-şi crească semnificativ cheltuielile pentru armament într-un context geopolitic tensionat.
Pe lângă achiziţionarea a 20 de avioane de luptă F-35, pentru care a fost deja semnat un acord, Atena doreşte să-şi consolideze actuala cupolă antiaeriană cu noi arme, drone navale şi aeriene sau radare.
Acest "Scut al lui Ahile", aşa cum l-a prezentat Mitsotakis, este destinat să întărească apărarea antirachetă şi antiaeriană, precum şi sistemele antidrone.
Atena şi-a dublat deja bugetul pentru apărare pe 2025 faţă de 2024, la 6,13 miliarde de euro.
Grecia, care are relaţii complicate cu Turcia, de asemenea ţară membră a NATO, este una dintre cele patru state din Alianţă care alocă mai mult de 3% din PIB pentru cheltuielile de apărare, după Polonia, Estonia şi Letonia.
Situată la frontierele externe ale Uniunii Europene, ea a încercat în ultimii ani să-şi consolideze poziţia geopolitică în estul Mediteranei, aproape de zonele de conflict din Orientul Mijlociu.
Atena şi-a justificat întotdeauna achiziţionarea de mai mult armament prin disputele sale istorice cu Ankara, în special delimitarea zonei economice exclusive (ZEE) din Marea Egee care separă cele două ţări vecine.
Reorganizarea armatei este "necesară", apreciază Maria Gavouneli, profesor de drept internaţional la Universitatea din Atena, din cauza întârzierilor acumulate în modernizarea armamentelor şi muniţiilor "în timpul crizei economice din ultimul deceniu şi al îngheţării cheltuielilor publice".
În ultimii ani, Grecia a semnat acorduri de apărare cu Franţa, SUA şi Israel.
